„Aici, înainte, era o pădure de stejari (…) Astăzi, este un peisaj inert”. Spune Gabriel del Barrio arătând spre un deal cu versanți prăvăliți în care doar mai sunt doar arbuști. Cercetător la Stația Experimentală Zone Aride din Almeria, acest specialist în deșertificare observă zilnic peisajele degradante. „Spania nu va deveni un deșert, cu dune ca în Sahara, este imposibil din punct de vedere morfologic”. Mai spune el. Dar deșertificarea, marcată de „solul degradat” intens, nu este mai puțin „îngrijorătoare”, insistă sexagenarul.
Solul spaniol nu mai este capabil să rețină apă
Deși extrem, acest scenariu nu este o excepție în Spania. Conform Convenției Națiunilor Unite de Combatere a Deșertificării, 75% din solul spaniol este acum supus unui climat care poate duce la deșertificare. Aceasta o face țara europeană cea mai afectată de această problemă. „Acest lucru ne plasează într-o situație complexă. În care combinația de temperaturi extreme, secetă și alți factori agravează riscul de eroziune, solul își pierde calitatea.” A avertizat recent ministrul pentru Tranziție Ecologică, Teresa Ribera. Potrivit Consiliului Superior Spaniol pentru Cercetare Științifică, solul este degradat, iar degradarea activă a terenurilor s-a triplat în ultimii zece ani. Un fenomen cu atât mai problematic cu cât este adesea „ireversibil la scară umană”, insistă organizația. Aceasta adaugă faptul că solul este incapabil de a reține apă și materia organică pentru a susține culturii.
Spania trebuie să găsească soluție
Pentru Spania, care a făcut din agricultura un pilon economic, această situație este un motiv de îngrijorare. „Eroziunea solului este astăzi principala problemă pentru majoritatea fermierilor din Spania”. Spune Uniunea Micilor Fermierii, care se referă la o situație „gravă” și care ar putea avea un „cost economic” semnificativ. „Trebuie să găsim un echilibru” pentru a satisface nevoile alimentare fără a pune solul în pericol, spune cercetătorul. Ceea ce cere „gestionarea solului în cel mai durabil mod posibil”, pentru a evita să avem pământ „fără viață”.
