Ghețarii unora dintre cele mai faimoase situri din Patrimoniul Mondial, inclusiv ultimii din Africa, vor dispărea în următorii 30 de ani din cauza schimbărilor climatice, relatează BBC, citând un raport UNESCO.
Este vorba despre ghețarii de pe muntele Kilimanjaro, cei din Alpi, cei din Africa, dar și despre ghețarii din Parcul Național Yosemite din SUA, care a fost afectat anul acesta de inundații catastrofale.
Deși oamenii de știință cred că aceștia se vor topi indiferent de măsurile luate, la nivel mondial, pentru a combate schimbările climatice, ONU cere țărilor să ia măsuri imediate pentru a-i proteja pe cei rămași.
UNESCO monitorizează aproximativ 18.600 de ghețari din 50 de situri din patrimoniul său mondial
Cercetătorii au studiat aproximativ 18.600 de ghețari din 50 de situri incluse în Patrimoniul Mondial, aceștia reprezentând aproximativ 10% din suprafața glaciară a Pământului.
Potrivit raportului, acești ghețari, care reprezintă totodată puncte de atracție pentru turismul din întreaga lume, au început să se topească într-un ritm accelerat începând cu anul 2000, consecință a emisiilor ridicate de CO2 și, implicit, a creșterii temperaturilor.
Retragerea majoră a ghețarilor la nivel mondial reprezintă, conform Tales Carvalho Resende, unul dintre autorii raportului și responsabil de proiect la UNESCO, „una dintre cele mai dramatice dovezi că clima Pământului se încălzește”.
„Ghețarii sunt unul dintre indicatorii valoroși ai schimbărilor climatice, pentru că sunt vizibili. Este ceva ce putem vedea cu adevărat cum se întâmplă”, a mai spus el.
Carvalho a declarat că ghețarii rămași în celelalte două treimi din siturile incluse în Patrimoniul Mondial al ONU ar putea fi salvați prin reducerea drastică a emisiilor de carbon.
Cu alte cuvinte, dacă țările ar face ceea ce au convenit, și anume să limiteze încălzirea globală la 1,5 grade Celsius în comparație cu perioada preindustrială, autorii studiului nefiind însă deloc optimiști în această privință.
Comunitățile locale și populațiile indigene vor fi cele mai afectate de pierderea ghețarilor
Ghețarii din siturile incluse în Patrimoniul Mondial pierdeau aproximativ 58 de miliarde de tone de gheață în fiecare an și reprezentau până la 4,5% din creșterea observată a nivelului global al mării, echivalentul volumului anual total de apă utilizat în Franța și Spania la un loc.
Cel mai mult vor suferi de pe urma acestor schimbări climatice drastice comunitățile locale și populațiile indigene, inundațiile fiind o consecință directă a pierderii ghețarilor, motiv pentru care autorii raportului subliniază importanța instituirii unor sisteme de avertizare timpurie și de reducere a riscurilor de dezastre.
Totodată, dispariția ghețarilor amenință aprovizionarea cu apă în anotimpurile secetoase, fiind bine știut faptul că mulți oameni depind de ghețari ca sursă de apă pentru uz casnic și agricultură.
Profesorul Duncan Quincey, expert în glaciologie la Universitatea din Leeds, care nu a fost implicat în cercetare, este de părere că topirea ghețarilor înseamnă și „probleme de securitate alimentară, deoarece ei foloseau această apă pentru a-și iriga culturile”.
Situri din Patrimoniul Mondial listate ca având ghețari pe cale de dispariție până în 2050
Siturile din Patrimoniul Mondial enumerate ca având ghețari care vor dispărea până în 2050 sunt următoarele:
- Pădurile Hyrcanian (Iran)
- Parcul Național Durmitor (Muntenegru)
- Parcul Național Virunga (Republica Democrată Congo)
- Zona de interes peisagistic și istoric Huanlong (China)
- Parcul Național Yellowstone (Statele Unite ale Americii)
- Parcul național/pădurea naturală Muntele Kenya (Kenya)
- Pirineii Mont Perdu (Franța, Spania)
- Parcul Național Munții Rwenzori (Uganda)
- Platoul Putorana (Rusia)
- Arena tectonică elvețiană Sardona (Elveția)
- Parcul Național Nahanni (Canada)
- Parcul Național Lorentz (Indonezia)
- Sistemul natural al rezervației Insula Wrangel (Rusia)
- Parcul Național Kilimanjaro (Tanzania)
- Parcul Național Yosemite (Statele Unite ale Americii)
- Dolomiții (Italia)
- Pădurile virgine din Komi (Rusia)
