O grădină din fața casei este transformată într-o parcare. Proprietarul câștigă două locuri pentru mașini și scapă de întreținerea gazonului. Vara, însă, suprafața pavată acumulează căldură, iar spațiul din fața ferestrelor poate deveni considerabil mai fierbinte.
Un studiu publicat în octombrie 2026 arată că betonarea curții crește temperatura locală comparativ cu păstrarea vegetației. În șapte grădini rezidențiale din Londra, cercetătorii au înregistrat diferențe de până la 6°C între spațiile cu plante și cele pavate.
În măsurătorile de vară, grădinile pavate au fost, în medie, cu 4,6°C mai calde decât cele cu garduri vii și vegetație mixtă. Față de grădinile acoperite predominant cu gazon, diferența medie a fost de 3,4°C. Rezultatele descriu amplasamentele studiate, nu o valoare garantată pentru toate curțile din România.
Betonarea curții crește temperatura: ce arată măsurătorile din Londra
Echipa coordonată de University of East London a analizat grădini aflate în cartierele Enfield și Barking and Dagenham.
Cercetarea a urmărit trei tipuri de amenajări: suprafețe pavate, gazon și grădini cu vegetație diversificată.
Măsurătorile au fost realizate pe parcursul unui an, în toate cele patru anotimpuri.
Rezultatele au fost publicate în revista științifică Urban Forestry & Urban Greening.
Diferența maximă de 6°C a fost observată în condițiile concrete ale cercetării.
Valoarea medie din sezonul cald a fost de 4,6°C între grădinile pavate și cele cu garduri vii și vegetație mixtă.
Prin comparație, diferența față de grădinile cu gazon a fost de 3,4°C.
Aceste cifre nu înseamnă că betonarea unei curți ridică automat temperatura întregului cartier cu șase grade.
Studiul a inclus un număr redus de amplasamente, iar condițiile meteorologice și caracteristicile clădirilor pot influența rezultatele.
Chiar și așa, măsurătorile indică o diferență clară între cele trei categorii de amenajare analizate.
De ce vegetația răcește spațiul, iar asfaltul acumulează căldură
Plantele modifică bilanțul energetic al suprafeței prin umbrire și evapotranspirație.
Evapotranspirația presupune transferul apei către atmosferă prin evaporare și procesele fiziologice ale plantelor.
O parte din energia disponibilă este utilizată pentru transformarea apei în vapori, în loc să contribuie direct la încălzirea mediului.
Gardurile vii și arbuștii pot oferi umbră suprafețelor din apropiere.
Materialele minerale utilizate la pavaj au proprietăți termice diferite și pot înmagazina căldură pe parcursul zilei.
Ulterior, acestea o eliberează, contribuind în anumite condiții la temperaturi ridicate după apus.
Totuși, efectul exact depinde de culoarea suprafeței, material, umiditate și expunerea solară.
Nu toate suprafețele impermeabile au aceeași temperatură și nici toate plantele produc o răcire identică.
În România, păstrarea vegetației în grădină poate oferi și refugiu animalelor în timpul caniculei.
Astfel, o curte verde poate îndeplini simultan funcții termice și ecologice.
Gardurile vii pot reduce particulele, dar uneori pot limita dispersia poluării
Cercetătorii au măsurat și concentrațiile particulelor PM2.5 și PM10 în apropierea grădinilor.
În anumite anotimpuri, spațiile cu garduri vii au prezentat concentrații mai reduse decât cele pavate.
Efectul nu a fost însă uniform pe parcursul anului.
În primăvară, unele grădini cu vegetație au înregistrat valori mai mari ale particulelor.
Autorii nu au stabilit cauza exactă a acestor rezultate.
Structura gardului viu, circulația aerului și condițiile specifice amplasamentului pot influența comportamentul poluanților.
Frunzele pot intercepta particule, dar vegetația densă poate modifica și ventilația locală.
Întrebarea este dacă plantarea unui gard viu garantează un aer mai curat în orice curte. Nu.
O barieră vegetală prost amplasată poate avea rezultate diferite față de una proiectată pentru protejarea spațiului de locuit.
Autorii solicită cercetări mai ample înaintea formulării unor reguli generale.
Ce poate schimba un proprietar din România fără să renunțe la accesul auto
O curte nu trebuie împărțită obligatoriu între betonare integrală și vegetație integrală.
Zonele necesare accesului auto pot fi delimitate, păstrând spațiu pentru arbori, arbuști și sol permeabil.
Materialele și configurația trebuie alese în funcție de condițiile terenului și de necesitatea evacuării apei.
Pavajele permeabile pot permite infiltrarea unor cantități de apă, dar eficiența depinde de construcția stratului suport și întreținere.
Un arbore amplasat corespunzător poate umbri atât o parte din curte, cât și ferestrele expuse.
În schimb, plantarea lângă fundații, instalații sau rețele subterane trebuie analizată tehnic.
Pentru familiile care nu pot întreține un gazon, arbuștii adaptați condițiilor locale pot reprezenta o alternativă.
Consumul de apă pentru întreținere trebuie luat în calcul, mai ales în regiunile afectate de secetă.
Rezultatele londoneze oferă un argument pentru păstrarea vegetației, nu o rețetă universală pentru grădinile din București sau alte orașe.
O evaluare locală poate urmări temperatura, umbra, permeabilitatea terenului și nevoile proprietarilor.
În fața unei case, asfaltul și vegetația pot ocupa aceeași suprafață. Dar în zilele fierbinți, diferența dintre ele se simte înainte ca proprietarul să deschidă ușa.
