Factura pentru încălzire începe să conteze din nou în bugetul familiilor, odată cu scăderea temperaturilor. În România, prețul gazelor a crescut față de anul trecut, deși în majoritatea statelor europene pentru care există date acesta a scăzut.
Prețul gazelor naturale în România în 2026 a înregistrat o majorare de 9,3% în primul semestru, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Eurostat a publicat datele la 30 octombrie. La nivelul Uniunii Europene, prețul mediu pentru gospodării a scăzut cu 3,5% în comparația anuală.
Paradoxul este că România figurează simultan printre țările cu cele mai mici prețuri nominale: aproximativ 0,06 euro/kWh, față de media europeană de 0,11 euro/kWh. Statistica nu înseamnă însă că fiecare contract românesc are acest tarif sau că fiecare consumator a plătit cu 9,3% mai mult.
Preț gaze naturale România 2026: de ce creșterea este cea mai mare din UE
Eurostat a comparat prețurile plătite de consumatorii casnici în primele șase luni ale anului 2026 cu aceeași perioadă din 2025.
În România, creșterea raportată este de 9,3%, calculată în moneda națională.
Croația ocupă poziția următoare, cu 8,9%, iar Slovacia înregistrează o majorare de 6,6%.
În alte state, evoluția este opusă. Bulgaria a raportat o scădere de 14,5%, Grecia de 11,3%, iar Spania de 10%.
În total, prețurile au scăzut în 12 dintre cele 23 de state membre pentru care există date comparabile.
Au crescut în șapte și au rămas relativ stabile în alte patru.
Cipru, Malta și Finlanda nu raportează prețuri pentru consumatorii casnici de gaze în această statistică, iar datele Poloniei sunt confidențiale.
România conduce, așadar, clasamentul majorărilor dintre țările cu date disponibile, nu un clasament al celor mai mari facturi nominale.
Eurostat nu atribuie prin această comparație întreaga scumpire unui singur furnizor sau unei singure decizii administrative.
România are gaze mai ieftine în euro, dar presiunea asupra bugetului rămâne
Prețul mediu european din primul semestru al anului 2026 a fost de 0,11 euro/kWh.
În România și Slovacia, valoarea nominală a fost de aproximativ 0,06 euro/kWh.
Ungaria a înregistrat 0,03 euro/kWh, iar Croația 0,05 euro/kWh.
La celălalt capăt, Suedia a avut 0,22 euro/kWh, urmată de Țările de Jos, cu 0,16 euro/kWh.
Diferențele nu reflectă automat accesibilitatea economică a încălzirii pentru fiecare gospodărie.
Veniturile, consumul, eficiența locuinței și condițiile contractuale influențează povara facturii.
Mai mult, un apartament slab izolat poate necesita o cantitate mult mai mare de energie pentru aceeași temperatură interioară.
În evaluarea ajustată la puterea de cumpărare, Eurostat plasează Suedia, Portugalia și Țările de Jos printre statele cu cele mai mari valori.
Prin urmare, România nu trebuie prezentată drept țara cu cele mai scumpe gaze din Europa.
Întrebarea este cum poate un stat să aibă simultan un preț mic și o creștere mare. Pentru că nivelul prețului și ritmul majorării sunt doi indicatori diferiți.
Ce prevede legislația românească pentru facturi până în martie 2027
În România, perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027 este reglementată prin OUG nr. 12/2026, modificată ulterior.
Ordonanța stabilește mecanismul de calcul al prețului final pentru clienții casnici.
Consumatorul beneficiază de valoarea mai mică dintre prețul contractual și prețul final determinat potrivit mecanismului legal.
Prețul calculat include componente privind achiziția gazelor, furnizarea, transportul, distribuția și taxele aplicabile.
Componenta reglementată de furnizare este de 0,015 lei/kWh.
Acest mecanism nu trebuie confundat cu presupunerea că toți românii achită obligatoriu același preț.
Contractele și condițiile de consum pot produce diferențe, iar factura trebuie verificată prin raportare la reglementările aplicabile perioadei.
La 1 iulie 2026, ANRE a redus tariful mediu ponderat de distribuție de la 58,47 la 54,32 lei/MWh, o diminuare de 7,1% a acestei componente.
Reducerea unui tarif de distribuție nu garantează însă scăderea identică a întregii facturi.
În perspectivă, costurile asociate extinderii sistemului european de comercializare a emisiilor reprezintă o problemă separată de evoluția statistică din primul semestru al anului 2026.
Cum verifici factura și reduci consumul fără să compromiți încălzirea
Consumatorul trebuie să compare indexul contorului cu cel înscris pe factură și să verifice dacă s-a utilizat un consum efectiv sau estimat.
Gazele sunt măsurate volumetric, iar facturarea energetică utilizează conversia în kWh potrivit puterii calorifice aplicabile.
Un metru cub de gaz nu reprezintă universal o cantitate fixă de energie, identică în orice condiții.
De asemenea, trebuie verificată perioada facturată și prețul final aplicat.
O eroare de citire sau de estimare poate modifica semnificativ suma solicitată, chiar dacă tariful este corect.
Reducerea pierderilor de căldură și întreținerea instalației pot contribui la diminuarea consumului.
Totuși, oprirea excesivă a încălzirii poate crea riscuri pentru persoanele vulnerabile și poate deteriora confortul locuinței.
Intervențiile la centrale și instalațiile de gaze trebuie realizate numai de personal competent și autorizat.
Gospodăriile cu dificultăți de plată pot verifica eligibilitatea pentru măsurile de sprijin energetic.
Creșterea de 9,3% din statistica Eurostat nu reprezintă o prognoză pentru facturile din noiembrie. Ea arată însă că, în perioada în care Europa beneficia de o ieftinire medie a gazelor, România înregistra cea mai mare majorare anuală dintre statele raportate.
