-0.1 C
București
joi, 9 februarie, 2023

În județul Galați, în așteptarea „SMID”-ului fiecare primar „salubrizează” cum poate. Într-o localitate s-au colectat anual 164 grame de deșeuri pe locuitor!

Situația colectării deșeurilor din județul Galați este optimă pentru ilustrarea  modului în care se descurcă primarii pentru asigurarea serviciului de salubrizare într-un județ în care nu există încă un Sistem de Management Integrat al Deșeurilor (SMID). Consiliul Județean (CJ) Galați a început construirea SMID-ului în 2007 și în 2012 era încheiată elaborarea documentației. În 2013, președintele de atunci al CJ Galați, fostul deputat PSD Nicolae Bacalbașa, nu a avut încredere în documentația realizată de predecesorul său și a angajat două firme din București pentru revizuirea proiectului, care a durat 4 ani. În 2016, Proiectul a fost reluat de actualul președinte al CJ Galați, Costel Fotea (PSD) și sunt șanse să fie finalizat prin 2023.

În aceste condiții, fiecare primar se descurcă cum poate. Și dacă poate! În multe localități sunt colectate anual cantități de gunoaie menajere ridicol de mici, de câteva sute de grame pe cap de locuitor! O explicație ar fi că în lipsa unui sistem bine organizat, costurile suportate de primării sunt mult prea mari. Costul cursei unei „autogunoiere” de 7,2 tone până la depozitul ecologic de la Roșiești, județul Vaslui, este de 2.000 – 3.000 de lei. Așa că pentru mulți primari e mai ieftin să mimeze o salubrizare „minimală”, iar principalul efect a acestei situații este că o mare parte din deșeurile menajere ajung la gropile de gunoi clandestine.

ȘtireaVerde.ro a solicitat conducerii CJ Galați răspunsuri la mai multe întrebări în legătură cu derularea colectării deșeurilor în județ. Am primit adresa CJ Galați nr 16.003/2/01.02.2021, dar și 40-50 de adrese ale primăriilor din județ. Pe hârtie, în Galați salubrizarea merge bine. În realitate, e dezastru.

Din cifrele oficiale rezultă că, anual, peste 110.000 de tone de deșeuri se adună  în gropile de gunoi clandestine

Anual au rămas necolectate din localitățile gălățene peste 100.000 de tone de deșeuri menajere

La nivelul Consiliului Județean (CJ) Galați, există „Planul Județean de Gestionare a Deșeurilor”, care datează din 2007, când era demarată implementarea Proiectului SMID. „Planul” este bazat pe datele Agenției de Protecția Mediului Galați din perioada 2001-2006, perioadă în care cantitățile de deșeuri menajere generate au fost într-o continuă scădere ca urmare a scăderii numărului de locuitori cu 25.274 de persoane, pe fondul exodului gălățenilor la muncă în străinătate sau în alte zone din țară.

În 2001, erau generate în cele 65 de localități ale județului 369.490 de tone de deșeuri menajere, dar erau colectate de la populație de către firmele de salubritate numai  250.069 tone de deșeuri. Deci 119.421 de tone de deșeuri rămâneau în localități, nu ajungeau nici măcar la o groapă de gunoi. În 2006, au fost generate 269.770 tone de deșeuri menajere dar au fost colectate numai 159.870 de tone. În concluzie, în fiecare an în localitățile gălățene rămâneau necolectate peste 110.000 tone de deșeuri menajere.

Record absolut! În comuna Munteni au fost colectate într-un întreg an numai 164 grame de deșeuri menajere pe cap de locuitor!

Între timp, situația s-a schimbat, pentru că toate primăriile din județ au contracte cu o firmă de salubrizare, dar când constatăm că dintr-o gospodărie se colectează anual câteva kilograme de deșeuri e clar că ceva nu merge.

Potrivit constatărilor Gărzii de Mediu Galați, în 2018, cantitatea de gunoaie menajere colectată din satele gălățene s-a redus, brusc, cu 20%, în raport cu cantitatea colectată în 2017. În apropierea Galațiului, în comuna Smârdan, localitate în care comisarii Gărzii de Mediu au constatat că au dispărut fără urmă aproape 250 de tone de deșeuri menajere, a fost descoperită o groapă clandestină de deșeuri în apropierea fermei pomicole Greaca.

La Munteni, la nord de Tecuci, în 2018 au fost colectate numai 11 tone de gunoaie la o populaţie de 6.700 de locuitori. Adică 164 de grame pe an de fiecare sătean. Tot 11 tone de deșeuri a predat şi comuna Griviţa, cu 2.700 de locuitori, după ce cu un an înainte cantitatea colectată fusese de 248 de tone.

În 2020, în comuna Băneasa a fost colectată o cantitate de 117 mc de deșeuri, respectiv 0,057 mc de locuitor! Adică 55 de kilograme de locuitor, cu mult sub media de deșeuri menajere generate raportată de România, de 272 kg/an/locuitor. Tot în 2020, în comuna Negrilești au fost colectate 32 de tone de deșeuri, adică 16 kg de persoană, iar în comuna Schela au fost colectate 25,7 tone de deșeuri menajere, adică 13,34 kg de persoană.

Deșeurile necolectate pot fi văzute pe maidanele de la marginile localităților sau pe malurile cursurilor de apă. O viitură care a devastat o mare parte a Tecuciului, al doilea municipiu din județ, s-a produs din cauză că albia „Tecucelului”, râul care traversează orașul, era „colmatată” cu deșeuri menajere.

Deși la Galați există depozitul ecologic „Tirighina” , 56 de localități gălățene își duc deșeurile menajere în Vaslui

În lipsa SMID-ului, salubrizarea funcționează ceva mai bine numai în zona Galațiului. La marginea orașului a fost construit depozitul ecologic „Tirighina”, la care sunt aduse numai deșeurile menajere din Galați și patru comune. A fost construit cu fonduri europene și asta e regula. Deșeurile din municipiul Tecuci, orașele Tg Bujor și Berești și cele 53 de comune care nu sunt arondate la depozitul de la Tirighina sunt duse la depozitul ecologic de la Rosiești, județul Vaslui, administrat de Romprest Energy SRL București.

Utilizarea temporară a depozitului conform de deșeuri nepericuloase Roșiești, județul Vaslui, pentru eliminarea deșeurilor generate de unele dintre localitățile judetului Galați se realizează în conformitate cu prevederile Hotărârii CJ Vaslui nr. 123/2020 privind aprobarea Actului Adițional la Contractul de delegare a gestiunii serviciului de salubrizare a județului Vaslui nr. 16.452/19.12.2017. În calitate de proprietar al depozitului, CJ Vaslui acceptă temporar depozitarea la Centrul de Management Integrat al Deșeurilor – CMID Roșiești a deșeurilor din județul Galati

ne-a comunicat președintele CJ Galați, Costel Fotea

La depozitul de la Rosiești, administrat de Romprest Energy București, tariful a fost în 2019 de 111 lei/tonă, iar în 2020, când a fost introdusă contribuția pentru economia circulară, a crescut la 185 lei/tonă, din care 104,96 lei reprezintă taxa de depozitare, iar 80 de lei „contribuția”.

Bani „tocați” pe plimbatul gunoaielor dintr-un județ în altul

Cea mai costisitoare operațiune din salubrizarea localităților gălățene este transportul deșeurilor la CMID Rosiești, situat la 60 km de granița județului Galați cu Vasluiul. În comuna Schela, din sudul județului Galați, tariful perceput de operatorul de salubrizare pentru transportul deșeurilor la CMID Rosiești este de 2.677 lei pentru fiecare cursă de aproximativ 90 km. Distanța de la Schela până la viitorul depozit ecologic de la Valea Mărului, prevăzut în SMID-ul județului Galați, este de 45 km și costurile de transport ar fi cu aproximativ 50% mai mici, pentru că se reduce mult principalul cost, consumul de carburant.

În cazul comunei Cerțești, din nordul județului Galați, costurile de transport s-ar reduce cu circa 60%. În prezent, Primăria Cerțești plătește operatorului de salubrizare suma de 1.950 lei pentru fiecare cursă de 70 km. Distanța din această localitate până la viitorul depozit ecologic este de 24 km și costul unei curse s-ar reduce la câteva sute de lei. Aceeași situație e și în comuna Drăgușeni, din zona centrală a județului Galați. În prezent, primăria plătește firmei de salubrizare Cosmesiret SRL câte 1.900 de lei pentru fiecare cursă de 85 km. Dar noul depozit de la Valea Mărului este la o distanță de 18,5 km de Drăgușeni și costurile transportului ar reprezenta 25-30% din ce plătește acum primăria.

Taxe de salubrizare de la 3 lei la 120 de lei, în funcție de costurile depozitării și transportului deșeurilor

În confruntarea cu costurile mari, primarii încearcă să adune bani prin taxele pentru salubritate. În comuna Fundeni a fost impusă o taxă de 120 lei/an pentru fiecare gospodărie. Tot o taxă pe gospodărie a fost impusă și la Schela, dar aceasta este de 71,4 lei fără TVA. La Cerțești taxa este de 8 lei pentru fiecare gospodărie și 30 de lei pentru un punct de lucru al unei firme. Cea mai mică taxă de salubrizare este în comuna Tulucești, de 3,4 lei de persoană și de 110 lei/mc pentru firme.

„Secretul” celei mai mici taxe de salubrizare constă în costurile reduse. La Tulucești funcționează un operator al primăriei, „Serviciul Local de Salubrizare Tulucești”, care are un contract cu Serviciul Ecosal al Primăriei Galați pentru depozitarea deșeurilor la depozitul ecologic „Tirighina”. Cum distanța de la Tulucești la depozit este de aproximativ 20 km, tariful de transport este de 25 lei/mc, iar tariful de depozitare este de 68,6 lei, costurile salubrizării sunt modice în raport cu cele din alte localități și pot fi acoperite din taxa de 3,4 lei.

Un caz singular: un primar face colectare selectivă cu ajutorul beneficiarilor Legii 416

Primarul comunei Rădești este printre puținii edili care s-au gândit că munca în folosul comunității a beneficiarilor Legii Venitului Minim Garantat poate fi utilă la colectarea selectivă a deșeurilor.

„Cu ajutorul beneficiarilor Legii 416/2001 și a unei prese achiziționate anterior realizăm colectarea separată, respectiv peturi, carton și doze de aluminiu. Baloții astfel obținuți îi depozităm în spațiul UAT Rădești și anual îi predăm către Priscom SRL Bârlad. Cantitatea rămasă după selectare o predăm către CUP SA Bârlad”, spune primarul Ionel Popoiu. Cantitatea de deșeuri selectate este simbolică. În 2020 au fost colectate 124 de tone de deșeuri (84 kg/locuitor), dar cantitatea de deșeuri selectate a fost de numai 0,7 metri cubi. Însă merită reținută metoda de selectare a deșeurilor cu ajutorul beneficiarilor Legii 416.

La Tecuci, închiderea vechii gropi de gunoi a mărit costurile depozitării de la 50 la 232 lei/tonă

Fiecare din cei 44.000 de locuitori ai Tecuciului plătesc câte 12,15 lei pe lună pentru salubrizare

Dacă în Galați, capitala județului, nu sunt mari probleme cu colectarea și depozitarea deșeurilor menajere, Primăria Galați ocupându-se acum cu o lungă serie de experimente eșuate la colectarea selectivă, să vedem cum merg lucrurile la Tecuci, al doilea municipiu din județ. Potrivit primarului Lucian Costin, serviciul de salubrizare se adresează unui număr de 44.000 de persoane, 20.000 de gospodării și 936 de agenți economici. În anul 2018 au fost colectate 12.907 tone de deșeuri menajere, în 2019 s-au colectat 11.086 tone, iar în 2020 au fost colectate 11.460 de tone de deșeuri. La acestea se adaugă deșeurile stradale, 595 tone în 2019 și 305 tone în 2020. Raportată la numărul de locuitori, cantitatea colectată în 2020, de 267 kg/locuitor/an este cu puțin sub media de deșeuri menajere generate raportată de România, de 272 kg/an/locuitor.

Fiecare firmă din Tecuci plătește o „taxă specială de salubrizare” de 26 lei pe lună pentru fiecare angajat

De colectarea deșeurilor se ocupă regia municipalității, Compania de Utilități Publice (CUP) Tecuci. Tarifele CUP Tecuci sunt de 167 lei/tonă pentru „colectat, transportat și depozitat în stația de transfer a deșeurilor stradale” și de 251 lei/tonă pentru încărcat, transportat și depozitat la depozitul Roșiești”. Pentru depozitarea deșeurilor la depozitul ecologic din Vaslui, CUP Tecuci a încheiat un contract cu Romprest Energy SRL București.

Serviciul de salubrizare din Tecuci și cele 53 de comune gălățene a suferit un puternic șoc în 2017, când a fost închisă vechea groapă de gunoi „Rateș” și  costul depozitării unei tone de deșeuri a crescut de 4 ori. CUP Tecuci a fost nevoită să ducă deșeurile la Depozitul ecologic de la Muchea, din județul Brăila, administrat de Tracon SRL, firma unui fost prefect de Brăila, Mihai Manea, care a intuit că depozitarea ecologică va deveni o afacere. Din cauza costurilor transportului, de 152 lei/tonă, depozitarea s-a scumpit de la 50 lei la 232 lei.

Tecucenii sunt „linșați” financiar cu mega-taxa de salubrizare. O familie plătește o taxă anuală de 583 lei

Marea problemă a tecucenilor este că și taxa de salubrizare a crescut de 4 ori în numai doi ani. În 2017, taxa era de 4 lei/persoană/lună, iar în 2019 a ajuns la 15 lei/persoană/lună. O familie din Tecuci, formată din doi adulți și doi copii, plătea anual o taxă de salubrizare 720 lei! Aceste majorări au fost aprobate în mandatul fostului primar Cătălin Hurdubae (PSD), care controla majoritatea din Consiliul Municipal Tecuci. Consilierii PNL au votat împotrivă, au făcut zarvă în presă, au atacat în instanță și au câștigat, dar asta n-a schimbat situația.

Ulterior, prin HCL nr.167/30.12.2019 privind taxele și impozitele locale pentru anul 2020 a fost introdusă „taxa specială de salubritate”, care este de 12,15 lei/persoană/lună. La alegerile locale de pe 27 septembrie la Tecuci s-a produs „rotația” PSD-PNL, noul primar fiind Lucian Costin (PNL). În februarie 2019, Costin critica „taxa excesivă de salubritate, care în urma unei administrații ineficiente controlate de PSD și primarul Hurdubae a ajuns ca în numai doi ani de zile să crească de 4 ori”.

Dar în cele cinci luni de când este noul primar al Tecuciului, Lucian Costin nu a spus nimic despre diminuarea taxei de salubrizare, care a rămas tot de 12,15 lei/an/persoană. O familie din Tecuci, formată din patru persoane, plătește anual o „taxă specială de salubrizare” de 583 de lei. Un calcul simplu, pe datele din 2020, demonstrează că Primăria Tecuci a încasat numai de la persoanele fizice suma totală de 6.415.200 lei, dar colectarea, transportul și depozitarea deșeurilor au costat numai 4.790.280 lei. Așadar, prin „mega-taxa” de salubritate Primăria Tecuci a realizat un profit de 1.624.920 lei!

Marea aberație: firmele din Tecuci plătesc o taxă de salubrizare de 26 lei/lună/angajat

Pentru administratorii celor 936 de firme din oraș situație e mai complicată. Firmele din Tecuci trebuie să plătească o taxă de 26 lei/lună pentru fiecare salariat angajat cu contract individual de muncă. Dacă salariatul lucrează part-time, firma plătește pentru el numai 13 lei/angajat/lună. Firmele care nu au angajați plătesc 21 lei/lună.

Administratorul unei firme care face producție și are, să spunem, 50 de angajați, trebuie să plătească anual o „taxă specială de salubrizare” de 15.600 de lei!

Noul SMID al județului Galați, un proiect tergiversat de neîncrederea lui Bacalbașa în ce a făcut predecesorul său

Fostul președinte al CJ Galați Nicolae Bacalbașa nu a vut încredere în documentația întocmită în mandatul predecesorului său

Să parcurgem „istoria” SMID-ului județului Galați. În 2007, CJ Galați a demarat un proiect de management integrat al deșeurilor, care a tot fost tergiversat, deși existau oportunități mari de obținere a unei finanțări europene. Oficial, proiectul „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor”, a fost demarat în 2010, de fostul președinte al CJ, Eugen Chebac (PSD). În martie 2013, „Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor” ar fi trebuit să intre în etapa de atragere a finanţării, dar finanțarea nu a mai fost accesată. În 2012, președinte al CJ Galați devenea celebrul Nicolae Bacalbașa (PSD), care nu a avut încredere în deciziile predecesorului său și a blocat proiectul. CJ Galați a încheiat cu asocierea formată din SC Fichtner Environment SRL şi SC Resourcing Environmental Consulting SRL, ambele din București, contractul nr 736/11.01.2013, în valoare de 1.109.862 lei fără TVA, pentru serviciile de consultanţă. Firmele au revizuit studiul de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, studiul de evaluare a impactului asupra mediului şi analiza instituţională. Timp pierdut. Proiectul a fost reluat în 2016 de actualul președinte al CJ, Costel Fotea (PSD).

Un proiect de 104 milioane euro

Președintele CJ Galați Costel Fotea

Proiectul „Sistem pentru Managementul Integrat al Deșeurilor în județul Galați” are o valoare totală de 104 milioane euro, finanțarea fiind asigurată prin POIM  2014-2020. „Piesa” centrală a noului SMID este Depozitul ecologic de la Valea Mărului, care va avea o capacitate de stocare de 1.000.000 de metri cubi de deşeuri şi va putea fi folosit peste 20 de ani. Este vorba despre o suprafaţă de 15 hectare și o suprafaţă construită de 1.921 de metri pătraţi. Vor fi platforme betonate, spaţiu de recepţie deşeuri, clădire administrativă, garaj şi service auto, hală de sortare cu linie tehnologică pentru sortarea manuală organizată pe 12 posturi dispuse de o parte şi de alta a benzii rulante. Vor mai fi o staţie de spălare, sistem de colectare şi a biogazului cu digestor pentru producerea energiei electrice și un sistem de colectare şi epurare a levigatului.

Sistemul va mai include o staţie de tratare mecano-biologică şi o linie de sortare la Galaţi, o staţie de compostare la Tecuci şi o linie de sortare şi o staţie de transfer la Târgu Bujor. În proiect sunt prevăzute şi pubele și autospeciale pentru colectarea din comune plus containere mari pentru transferul de la o localitate la alta. Potrivit președintelui CJ Galați, Costel Fotea, depozitul de la Valea Mărului va fi inaugurat în 2022, iar celelalte obiective vor fi finalizate în 2023.

Latest news
știri