În 2025, Europa a înregistrat cel mai distructiv sezon de incendii forestiere din istoria înregistrărilor. Peste 1,03 milioane de hectare de păduri, câmpuri și mlaștini au ars. Cu 4,7% mai mult decât recordul anterior din 2017. O suprafață aproximativ egală cu teritoriul Ciprului, mistuită într-un singur sezon. Spania a reprezentat 38% din suprafața totală afectată.
Răspunsul european nu a întârziat. Pe 25 martie 2026, Comisia Europeană a publicat o nouă strategie integrată pentru gestionarea riscului de incendii forestiere. Documentul acoperă prevenirea, pregătirea, răspunsul și recuperarea după incident. E primul cadru european complet pe acest subiect.
România nu are un echivalent național.
Ce s-a întâmplat în pădurile României în 2025
România nu a figurat în statisticile marilor incendii europene din 2025. A avut propriile probleme — mai puțin vizibile, la fel de grave pe termen lung.
În primele nouă luni ale anului 2025, 164.739 de hectare de pădure au fost afectate de fenomenul de uscare — o consecință directă a secetei severe și a temperaturilor extreme. Volumul arborilor compromișă: peste 2,07 milioane de metri cubi, potrivit datelor Romsilva. Pădurile de foioase au fost cele mai afectate: 125.902 de hectare. Pădurile de rășinoase: 38.837 de hectare.
Pădurile uscate sunt combustibil. Un arbore mort sau în agonie arde de trei ori mai repede decât unul sănătos. Suprafețele de pădure uscată acumulate în 2025 reprezintă riscul de incendiu al lui 2026 și 2027.
Ce face Comisia Europeană și ce nu face România
Strategia Comisiei Europene din martie 2026 oferă orientări concrete statelor membre. Recomandă cartografierea riscului de incendiu la nivel național. Recomandă planuri de management al vegetației pentru reducerea combustibilului disponibil. Cere consolidarea sistemelor de detecție timpurie și a capacităților de răspuns. Subliniază că coordonarea transfrontalieră rămâne o vulnerabilitate majoră — chiar și după extinderea Mecanismului de Protecție Civilă al UE.
Mecanismul a fost activat de 16 ori numai în sezonul 2025 — egal cu totalul activărilor din 2024.
România nu a publicat un plan național de prevenție a incendiilor forestiere cu obiective, bugete și termene clare. Romsilva — instituția care administrează 48% din pădurile țării — a adoptat măsuri operaționale: patrulare intensificată, servicii de permanență la ocoalele silvice, întreținerea liniilor izolatoare. Sunt măsuri de răspuns. Nu sunt o strategie de prevenție.
Reforma Romsilva — cerută de WWF România, de organizațiile de mediu și amânată de ani de zile — nu a produs indicatori de performanță publici pentru reducerea riscului de incendiu. Nu există o rată țintă de reducere a suprafețelor uscate. Nu există o hartă publică a zonelor forestiere cu risc ridicat de incendiu.
Tehnologia există. Implementarea — parțial
România nu e complet absentă din efortul european. Asociația Forestierilor din România — ASFOR — a participat la proiectul european TREEADS, cel mai ambițios proiect european dedicat prevenirii incendiilor forestiere. Pilotul național a fost desfășurat în Parcul Național Munții Măcinului.
Parcul Național Munții Măcinului e reprezentativ pentru Dobrogea — o regiune cu risc ridicat de incendiu. Nu e reprezentativ pentru Carpații de curbură, pentru Moldova sau pentru Oltenia — zonele cu cele mai mari suprafețe de pădure uscată în 2025.
Un sistem de detecție timpurie bazat pe senzori și imagistică satelitară poate reduce timpul de răspuns de la ore la minute. Costul unui astfel de sistem pentru rețeaua națională forestieră: câteva milioane de euro. Costul unui incendiu de mari proporții în pădure: zeci de milioane, plus pierderi ecosistemice ireversibile.
Schimbările climatice și pădurile vulnerabile ale României
România are 6,6 milioane de hectare de pădure — 29% din suprafața țării. E sub media europeană de 43%. E, în același timp, unul dintre cele mai mari capitaluri forestiere din UE central-estică.
Aceste păduri sunt sub stres climatic crescând. Perioadele de secetă se înmulțesc. Temperatura medie anuală a crescut. Gândacul de scoarță — un dăunător care profită de pădurile slăbite de secetă — a afectat în 2025 aproape 120.000 de hectare de rășinoase.
Pădurile stresate climatic sunt mai vulnerabile la incendii. Sunt mai puțin capabile să rețină apa în sol. Sunt mai puțin eficiente ca absorbante de carbon. Cercul vicios e documentat: schimbările climatice slăbesc pădurile, pădurile slăbite ard mai ușor, incendiile eliberează carbonul stocat și accelerează schimbările climatice.
România nu a publicat o evaluare a vulnerabilității forestiere la incendii în contextul schimbărilor climatice. Nu există o hartă națională a riscului, actualizată și publică.
Ce urmează și ce lipsește
Strategia Comisiei Europene din 2026 nu e obligatorie. E un cadru de orientare. Fiecare stat membru decide dacă și cum îl implementează.
România poate alege să ignore documentul — ca pe multe altele. Sau poate alege să construiască, în premieră, un plan național de prevenție a incendiilor forestiere cu resurse reale.
Sezonul de incendii 2026 a început deja. Incendiile se răspândesc spre nordul Europei — Suedia a înregistrat o creștere de 120% față de media recentă. În România, 165.000 de hectare de pădure uscată din 2025 așteaptă prima vară fierbinte.
Planul: inexistent. Combustibilul: disponibil.
