Energia solară a doborât toate recordurile în Europa. În 2025, a generat 369 de terawați-oră, un maxim istoric. Pentru prima dată, soarele a depășit cărbunele și hidrocentralele în mixul energetic al Uniunii. Vestea bună are însă un revers neașteptat. În mai 2026, prea mult soare a devenit o problemă reală. Prețurile au coborât sub zero, iar o cantitate record de curent verde s-a irosit.
Cât de departe a ajuns energia solară
Cifrele sunt spectaculoase. Producția solară din UE a crescut cu 62 de terawați-oră față de 2024, un salt de peste 20%. E al patrulea an consecutiv cu o creștere de peste o cincime. Față de 2020, producția s-a mai mult decât dublat. Atunci era 145 de terawați-oră.
În 2025, soarele a asigurat 13% din electricitatea blocului. A întrecut atât cărbunele, cât și hidrocentralele. Doar anul trecut s-au adăugat 65 de gigawați de capacitate solară nouă. Practic, sute de milioane de panouri, din Sicilia până în Laponia, au transformat o tehnologie de nișă în cea mai mare sursă de vară a Europei.
Cum a salvat energia solară bani europenilor
Beneficiul economic e direct. O analiză SolarPower Europe arată că, de la 1 martie 2026, energia solară a economisit Europei peste 100 de milioane de euro pe zi. Totalul a depășit 3 miliarde de euro în doar câteva săptămâni.
Mecanismul e simplu. Soarele și vântul produc curent fără combustibil. Asta împinge în jos prețul angro al electricității. Un studiu al grupului Positive Money a calculat efectul pe 19 țări europene. Între 2023 și 2025, energia verde a redus prețurile cu o medie de 24%. Dacă gazul rămâne scump, economiile din 2026 ar putea atinge 67,5 miliarde de euro.
Paradoxul: prea multă energie solară
Aici intervine partea contrariantă. Succesul solarului a creat o problemă nouă. La final de mai 2026, un val de căldură s-a instalat peste Europa. Pe 24 mai, în Saarland, Germania, s-au atins 39,2°C. Marea Britanie și-a doborât recordul de temperatură pentru luna mai de două ori în 24 de ore.
Cerul senin a însemnat producție solară uriașă. La amiază, curentul a depășit cu mult cererea. Rezultatul: prețurile au devenit negative în mai multe piețe. Pe 1 mai, în Germania, prețul a coborât la minus 855 de euro pe megawat-oră. Practic, producătorii plăteau ca cineva să le ia energia.
Problema de fond e că rețelele nu țin pasul. Bloomberg a documentat fenomenul: o cantitate record de electricitate se irosește, fiindcă sistemele nu pot prelua creșterea bruscă de producție. Capacitatea de transport crește mai lent decât numărul de panouri. Iar fără unde să meargă, energia verde se pierde pur și simplu.
Cealaltă față: seara fără soare
Mai e un cusur. Soarele produce ziua, dar dispare seara. În aceeași perioadă din mai 2026, vântul a fost slab. Astfel, în orele de seară, când solarul tace, prețurile au explodat. Sistemul a trecut de la abundență la criză în câteva ore.
Lecția e clară. Producția curată nu e de ajuns. Fără stocare și fără rețele moderne, energia solară devine un fluviu care inundă ziua și seacă seara. Soluția nu mai e doar mai multe panouri. E flexibilitatea sistemului: baterii, rețele inteligente, interconectări.
Ce înseamnă pentru România
Pentru România, lecția pică la momentul potrivit. Numărul prosumatorilor a crescut exploziv în ultimii ani. Tot mai multe gospodării produc energie solară. Bugetul Administrației Fondului pentru Mediu alocă deja sute de milioane de lei pentru stocarea cu baterii.
Asta nu e o cheltuială de lux. E exact lecția pe care Europa o învață acum, pe pielea ei. A produce energie verde e simplu. A o folosi când și unde trebuie e adevărata provocare. România are șansa să nu repete greșeala: să nu construiască doar producție, ci și capacitatea de a o stoca. Altfel, va ajunge și ea să irosească soarele pe care abia a învățat să-l capteze.
