Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Călărași, împreună cu comisari din cadrul Gărzii de Mediu Călărași, au descoperit, în urma unui control efectuat asupra unui mijloc de transport, cantitatea de 12.903 kilograme deşeuri din aluminiu, pentru care şoferul nu a putut prezenta documente de transfer, conform prevederilor legale în vigoare.
Controlul s-a desfășurat joi,3 noiembrie. Poliţiştii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Călărași au efectuat pe sensul de intrare în ţară, control specific asupra unui ansamblu rutier, condus de un cetăţean bulgar, în vârstă de 50 de ani. El transporta, conform documentelor de însoţire a mărfii, deşeuri din aluminiu(n.r. se încadrează în sfera deșeurilor metalice)
Deşeurile au fost încărcate din Bulgaria, destinaţia fiind o firmă de pe teritoriul României. Astfel, autorităţile de control nu au permis accesul pe teritoriul României pentru acest mijloc de transport și au extins verificările.
Importul de deșeuri, „profitabil” pentru România. Tone de deșeuri din aluminiu, încărcate din Bulgaria pentru România, oprite de Poliția Frontieră
Potrivit informațiilor noastre, organele de control se confruntă des cu situații similare celei descrise mai sus. În fapt, transportul oricăror deșeuri înseamnă responsabilități pentru Mediu. Spre exemplu, în cazul celor metalice, așa cum sunt și cele din aluminiu, este necesar să fie respectate criteriile de determinare a condițiilor în care anumite tipuri de deșeuri metalice nu mai constituie deșeuri, conform Directivei 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene.
De ce sunt profitabile deșeurile metalice
Mai multe rapoarte ale Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene au arătat că există o piață și o cerere pentru utilizarea deșeurilor de fier, oțel și aluminiu ca materie primă în oțelării, topitorii, rafinării de aluminiu și unități de retopire pentru producția de metale. Astfel, deșeurile de fier, oțel și aluminiu ar trebui să fie suficient de pure și să respecte standardele relevante aplicabile deșeurilor sau specificațiile formulate de industria metalurgică.
Deșeurile de aluminiu, inclusiv deșeurile de aliaje de aluminiu, nu mai constituie deșeuri dacă, la transferul de la producător la alt deținător, au fost tratate și au devenit pure. Într-un reportaj BBC, unii anchetatori din România au explicat de ce importul de deșeuri devine la fel de periculos ca traficul de droguri.
„Transferurile ilegale de deşeuri au devenit mai profitabile decât traficul de droguri, iar exportul de gunoaie şi deşeuri către România se va intensifica în următoarea perioadă, avertizează Teodor Niţă, procuror specializat în combaterea infracţiunilor de mediu de la Parchetul Curţii de Apel Constanţa.
Plecând de la această premisă, putem concluziona, însă, că drogurile sunt consumate doar de unii oameni, pe când deșeurile sunt produse de toți, iar vigiliența organelor de control ar trebui să fie maximă.
De ce România este „ținta” exporturilor de deșeuri
Cele mai multe deşeuri importate vin din UE, din ţări precum Germania, Belgia, Olanda, Italia sau Marea Britanie, în ultima vreme au fost descoperite cazuri de importuri inclusiv din Japonia, China, Arabia Saudită.
România devine „ținta” exporturilor, deoarece depozitarea tonei de gunoi costă între 17 şi 35 de euro, în timp ce în Marea Britanie este 500 de lire sterline, iar în Italia este 500 de euro.
Model de business cu deșeuri: în acte second-hand, în realitate(…) gunoaie
Potrivit Poliției de Frontieră, cele mai multe deşeuri intră în ţară din cauza vidului legislativ din comerţul cu produse second-hand. Mai exact, reprezentanții firmelor din domeniu trec în acte că transportă haine şi încălţăminte, însă, în urma controalelor reiese că sunt resturile metalice. Conform datelor de la Registrul Comerțului, peste 3.000 de firme din România fac afaceri cu gunoaie.
Ministerul Finanțelor susține că cifrele de afaceri ale celor care transportă deșeuri metalice ajunge la peste 400 milioane de euro.
