Risipa alimentară: un obicei care a ajuns la rangul de viciu, nu doar în România și nu doar pe perioada pandemică.
Între ideea de provizie și un ritual care ne face să umplem coșurile de cumpărături, risipa alimentară este un fenomen prezent în absolut fiecare casă. Strângem, economisim și adăugăm doar pentru a arunca, după.
Partea interesantă estă că nu pare să ne preocupe prea mult aspectul financiar atunci când este vorba de alimentele aruncate.
În mod paradoxal, risipim mâncarea, dar ne plângem de prețul ei.
O cantitate estimată la 931 milioane de tone de alimente sau 17% din totalul alimentelor puse la dispoziţia consumatorilor în 2019 a ajuns la coşurile de gunoi ale gospodăriilor, retailerilor şi restaurantelor, arată un nou studiu publicat joi de Organizaţia Naţiunilor Unite, informează Reuters, citată de Agerpres.
Studiul a fost realizat în comun cu Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) şi organizaţia caritabilă WRAP și demonstrează că risipa de alimente nu este un ”viciu” al oamenilor înstăriți.
Atât țările bogate, cât și cele dezvoltate sunt responsabile pentru risipa alimentară
Mai mult, studiul arată că gospodăriile private sunt responsabile pentru cea mai mare parte (11%) din alimentele care sunt aruncate. Urmează restaurantele şi alţi furnizori de alimente cu 5% şi magazinele alimentare cu 2%. La nivel global, 121 de kilograme de alimente sunt risipite în fiecare an, transmite G4 Media.
”O perioadă îndelungată de timp se presupunea că risipa de alimente la nivelul gospodăriilor este o problemă importantă doar în ţările dezvoltate. Odată cu publicarea raportului Food Waste Index vedem că lucrurile nu sunt atât de clare”, susţine Marcus Gover, directorul organizaţiei caritabile WRAP care lucrează cu guvernele pentru a reduce risipa de alimente.
Între 8% şi 10% din emisiile globale de gaze cu efect de seră au legătură cu alimentele care nu sunt consumate (risipite sau aruncate). Este vorba despre o cantitate similară cu transportul rutier.
Pădurile sunt defrişate, combustibilul este ars şi ambalajele sunt produse pentru a furniza alimente care sunt aruncate.
În paralel, alimentele care se alterează în gropile de gunoi, eliberează mai multe gaze cu efect de seră în atmosferă, mai precizează sursa citată.
Risipa alimentară: un viciu pe care îl ignorăm zilnic
Cumpărăm prea mult. Cumpărăm mai mult decât consumăm. Nu depozităm alimentele cum ar trebui. Exagerăm cu porțiile. Cumpărăm obsesiv-compulsiv, pe foame.
Un alt aspect important ar fi să luăm în calcul data de expirare a produsului. Pe fiecare aliment există sau ar trebui să existe următoarele: expiră la data de /a se consuma înainte de.
Ne abatem de la lista de cumpărături, gătim mai mult decât consumăm și, de foarte multe ori, uităm de congelator.
Mâncarea se alterează și ajunge la coșul de gunoi. Zi după zi, îngroașă stratul de deșeuri, iar procedura va fi repetată: adăugăm în coș, plătim, aruncăm la coș.
