Poluarea, fără doar și poate, va deveni, într-un viitor nu foarte îndepărtat, un subiect de interes major. De ce în viitor și nu acum? Pentru că, de câțiva ani, știm că se tot anunță obiectivele Europene de prevenire a poluării și o tot vedem pe Greta Thunberg cum ține discursuri despre încălzirea globală și despre cum afectează poluarea schimbările climatice, dar în rest, liniște. La fel și cu ”Acordul de la Paris privind schimbările climatice”. Până acum, a rămas doar la nivel de summit și felicitări.
În prezent, subiectul de interes major este pandemia de Covid-19. Clar, este o problemă la nivel mondial, iar sistemele sanitare, în majoritatea statelor, și-au arătat limitele. În România, situația epidemiologică nu arată deloc bine, iar secțiile de ATI (anestezie și terapie intensivă n.r) sunt aproape total ocupate. Autoritățile încearcă suplimentarea ventilatoarelor la terapie intensivă, dar având în vedere vechimea spitalelor și implicit a rețelelor electrice este dificil.
Până acum, pare că am vorbit despre două subiecte diferite, poluarea și pandemia. În realitate însă, una o influențează pe cealaltă. Poluarea determină celulele imunitare din plămân să nu mai fie reactive. Adică să nu mai apere. Potivit specialiștilor, cu cât sunt mai mici particulele de poluare din aer, cu atât afectează mai tare.
Citește și – O companie din Spania a creat și testat un tip de turbină eoliană fără elice
Celulele macrofage intră într-o stare reactivă care înseamnă producerea semnalelor de ajutor. Se activează excesiv şi pot să facă leziuni la nivelul ţesutului pulmonar. Dacă vine şi un virus care la rândul lui face un răspuns inflamator exagerat desigur ca răspunsul imun va fi exagerat cu leziuni la nivelul ţesutului pulmonar
a explicat profesor universitar doctor în imunologie Carmen Chifiriuc, pentru ȘtireaVerde.ro
Mai exact, celulele responsabile cu distrugerea bacteriilor, virusurilor și a fungilor, se vor alarma continuu din cauza particulelor de poluare prezente în corp, iar pentru că nu pot distruge acele particule, ele doar vor afecta țesuturile pulmonare (ca atunci când stergi cu clor o pată, dar în loc să iasă pata se rupe tricoul).
În București, senzorii de poluare sunt roșii de cele mai multe ori, iar în timpul weekend-ului indicii de poluare ai aerului ”sunt dați peste cap”. Capitala se confruntă cu mai multe surse de poluare. Avem o poluare periurbană din zona limitrofă Bucureștiului, de la câmpurile incendiate, de la gropile de gunoi incendiate și de la depozitele mici de deșeuri unde se extrag părțile metalice.
Sigur, mai avem deversarea deșeurilor în râul Dâmbovița și în lacurile din jurul Bucureștiului, la fel, poluarea șantierelor din București, poluarea mașinilor, poluarea centralelor de apartament pe gaze, dar și poluarea încălzirii prin focul din sobele caselor.
Situația din secțiile de terapie intensivă este gravă, medicii spun că nu mai pot oferi îngrijiri medicale tuturor pacienților care ajung cu forme grave la spital. Chiar dacă încă nu s-a făcut o legătură directă între poluarea din București și formele grave de Covid-19, specialiștii afirmă că în realitate această legătură este posibilă.
Este normal ca un pacient care este expus, în mod repetat, poluării să aibă imunitatea scăzută, iar riscul de a se infecta cu virusul Sars-Cov-2 și apoi să dezvolte o formă mai gravă este mai mare. Poluarea afectează imunitatea organismului în general, iar primul organ afectat este aparatul respirator, plămânul. Pentru virusul Sars-Cov-2 prima poartă de intrare este poarta respiratorie, tocmai aici, din cauza poluării, sunt niște modificări în sistemul de apărare prin afectarea macrofagelor albeolare, iar atunci receptivitatea este altfel, iar forma de boală pe care o fac cei care se infectează cu virsulul Sars-Cov-2, poate să fie mult mai gravă, probabil acestea sunt si formele din secțiile de terapie. Dacă la această afectare imunitară se adaugă comorbiditățile, toate contribuind practic la scăderea puterii de apărare a organismului și atunci formele de infecție cu virusul corona vor fi foarte grave
a declarat, pentru ȘtireaVerde.ro, Lector universitar Dr. Gilda Popescu
Care sunt soluțiile?
În primul rând, trebuie să ne protejam singuri. Potrivit specialiștilor, masca ne protejează de virusuri, adică de particule extrem de mici, aerobe. Particulele solide din poluare sunt mai mari decât virusurile, deci vor rămâne în mască. În al doilea rând, la orele în care traficul este cel mai intens, recomandările sunt de a nu aerisi casa. În apartamente, în loc să aerisiți, puteți folosi aparate pentru filtrarea aerului. În al treilea rând, dacă sunteți în mașină, în trafic, nu ventilați cu aer din exterior. Filtrele de aer obișnuite de la mașini, nu rețin microparticulele provenite din arderea motorinei și a benzinei.
Sigur, nu doar noi trebuie să ne protejam. Trăim într-o țară europeană, iar din acest motiv ar trebui să ni se ofere, măcar, aer respirabil. În acest sens, am purtat o discuție cu Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii de Mediu.
Reporter: Concret, care sunt măsurile pe termen scurt pe care le luați pentru combaterea poluării din București?
Octavian Berceanu: Acțiuni, foarte multe acțiuni în teren. Primul punct este depistarea surselor de poluare, pentru a putea aplica amenzi, pentru a putea aplica măsuri pe care să le urmărim până sunt puse în practică. Cei care nu îndeplinesc aceste măsuri primesc amenzi mult mai mari, de ordinul sutelor de mii de lei, iar activitatea lor, până la remedierea problemelor, va fi suspendată sau chiar poate înceta definitiv prin retragerea autorizației de mediu.
Reporter: Putem discuta de amenzi penale sau chiar urmăriri penale în astfel de cazuri?
Octavian Berceanu: Categoric, unde apar fapte penale, lucrăm împreună cu poliția, procurorii și poliția instrumentează aceste cazuri și nu avem nici o reținere în a sancționa penal prin intermediul instrumentării unor dosare penale de către poliție. Categoric și chiar ne dorim să dăm niște exemple.
Reporter: Guvernul prezintă interes față de problema poluării?
Octavian Berceanu: Guvenul a început să prezinte interes cauzei, ceea ce nu s-a întâmplat în ultimii 20 de ani. Guvernul ne-a oferit sprijin, în primul rând, pe parte de dotare. Este foarte important să avem rețea de senzori performanți, să avem laboratoare mobile, să avem drone cu care să depistăm în timp util factorii de poluare și localizarea acestora. Până acum, nu am avut dotări, iar acum se pare că începem să avem chiar dintre cele mai performante la nivel european.
Reporter: Care sunt soluțiile pe termen mediu, pentru a combate poluarea?
Octavian Berceanu: Avem nevoie de câțiva pași esențiali. Sortarea deșeurilor de la cetățean sau producător , trasabilitatea deșeurilor printr-un sistem de urmărire, cât și amenajări de platforme la nivelul primăriilor unde să poți depozita deșeurile organice. Dar primul pas pe care trebuie să-l facem este colectarea selectivă de la cetățean. Acest pas s-a întâmplat deja în toată Europa, mai puțin în România. Colectarea selectivă înseamnă că vom ajunge să ducem, pe groapă, cât mai puține deșeuri, în jur de 10% din cantitatea colectată, iar restul de 90% să fie reintegrată în economia circulară. Doar așa se poate naște o economie circulară, care ne poate scăpa într-ardevăr de deșeuri, dar și să aducă profit.
Reporter: Care este poziția noastră în privința directivelor europene și cât mai putem amâna aplicarea soluțiilor despre care mi-ați spus?
Octavian Berceanu: În privința directivelor Europene, suntem pe muchie de cuțit, din cauza infringementului (încălcarea legii) pe calitatea aerului, pe deșeuri și pe multe alte capitole. Suntem pe muchie de cuțit și pentru ape și pentru managementul ariilor protejate, dar cumva facem pași destul de rapizi și cred că Uniunea Europeană observă acest lucru, dar chiar nu ne mai permite timpul să mergem pe bâșbâite, trebuie să acționăm rapid, a declarat pentru ȘtireaVerde.ro comisarul general al Gărzii de Mediu.
Bine, chiar dacă ne place să auzim declarații pline de seriozitate și speranță, nu ne mai putem îmbăta cu apă rece, precum am tot făcut-o de-a lungul anilor. Concluzia este simplă, până când statul va reuși să aplice cu succes măsurile de combatere a poluării, trebuie să ne protejăm singuri.
Există o adresă de e-mail, gardamediu@gnm.ro, unde se pot trimite petiții. Cetățenii pot contribui astfel cu petiții în legătură cu subiectele de mediu. Spiritul civic în România trebuie să ia amploare în perioada următoare, asta dacă ne dorim să atingem obiectivele propuse.
