Pentru că țările europene se luptă să gestioneze cantități tot mai mari de textile și îmbrăcăminte uzate, acestea au ajuns să fie exportate în Africa și Asia, potrivit Agenției Europene de Mediu. Textilele constituie a patra cea mai mare sursă de presiune asupra mediului și schimbărilor climatice, după alimente, locuințe și transport, conform AEE. Pentru fiecare persoană din UE, consumul de textile reprezintă aproximativ 1,3 tone de materii prime și 104 metri cubi de apă în fiecare an. Iar marea majoritate a acestor resurse sunt consumate în afara UE – 85% pentru materii prime și 92% pentru apă. Dar presiunea de mediu a textilelor nu se exercită doar în amonte în procesul de producție, ci revine și la sfârșitul lanțului valoric, când textilele sunt aruncate. Deoarece capacitatea de reutilizare și reciclare în Europa este limitată, o mare parte a textilelor uzate sunt exportate în Africa și Asia, unde soarta lor este „foarte incertă, deoarece sunt disponibile dovezi limitate și în mare parte anecdotice”, spune AEE.
Cantitatea de textile uzate s-a triplat în ultimele decenii
Cantitatea de textile uzate exportată din UE s-a triplat în ultimele două decenii – de la 550.000 de tone în 2000 la aproape 1,7 milioane de tone în 2019, potrivit raportului. În 2019, 46% din textilele uzate au ajuns în Africa. Textile uzate importate sunt destinate în mare parte reutilizarii locale, restul ajungând în gropile de gunoi deschise și în fluxuri informale de deșeuri, arată raportul. „Am avut o discuție recentă cu un coleg din Kenya, care a spus că 90% din piața lor de îmbrăcăminte este de fapt hainele noastre”, a declarat directorul AEE, Hans Bruyninckx, care a vorbit luni (27 februarie) la Conferința părților interesate din economia circulară de la Bruxelles. Asia este, de asemenea, o destinație comună, 41% din textilele uzate fiind exportate acolo în 2019, potrivit SEE. Cu toate acestea, cele mai multe textile folosite trimise în Asia sunt importate în zone economice dedicate unde sunt sortate și procesate și, în cele din urmă, reexportate în alte țări asiatice sau africane. „Când înființăm aceste piețe, sau încercăm să ne încurcăm cu ele sau să le guvernăm, trebuie să reflectăm și la ceea ce se întâmplă de cealaltă parte, de partea care primește. Și asta deschide un întreg set de discuții cu adevărat interesante despre capitaluri proprii”, a explicat Bruyninckx.
Reciclarea textilelor uzate sub semnul întrebării
Monitorizarea îmbunătățită a fluxurilor de textile uzate ar putea ajuta la gestionarea mai bună a situației și la abordarea problemei, deoarece în prezent există o incertitudine mare în ceea ce privește tipurile de textile exportate, precum și calitatea acestora, notează raportul. Există o lipsă de date consistente privind cantitățile și soarta textilelor uzate și a deșeurilor textile în Europa, deoarece diferite țări le colectează și clasifică în diferite moduri, iar acest lucru constituie o provocare în ceea ce privește transparența și trasabilitatea. Industria modei este responsabilă pentru 10% din emisiile globale de carbon, potrivit estimărilor. Când vine vorba de microplastice, spălarea materialelor sintetice eliberează aproximativ 0,5 milioane de tone de microfibre în ocean în fiecare an, cu o singură încărcătură de rufe de rufe din poliester care poate descărca până la 700.000 de fibre microplastice.
Mai puțin de 1% din materialul textil este reciclat în haine noi
„Mai puțin de 1% din materialul folosit pentru a produce îmbrăcăminte este reciclat în îmbrăcăminte nouă. Sunt sigură că putem face mai bine decât atât”, a subliniat Veronika Hunt Safrankova, șefa Biroului de la Bruxelles al Programului ONU pentru Mediu (UNEP), care a vorbit și la conferința de la Bruxelles. Potrivit acesteia, un model de circularitate îmbunătățit ar putea constitui o soluție atât din punct de vedere ecologic, cât și economic. „Dacă dublam utilizarea medie a articolelor de îmbrăcăminte existente, aceasta ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 44%. Deci, există un potențial imens de a contribui la lupta împotriva schimbărilor climatice”, a spus ea. „Există și potențiale din punct de vedere economic: mai multe modele de afaceri au potențialul de a crește de la 3,5% din piața mondială de modă, pe care o avem astăzi, la 23% până în 2030”, a adăugat Safrankova.
