Prin agricultură ecologică s-ar putea economisi miliarde în costuri de mediu și climatice, potrivit unui studiu german, citat de Euractiv. Cu toate acestea, imaginea este înrăutățită de recoltele organice care încă sunt semnificativ mai mici decât cele din agricultură convențională. Pentru Germania și UE, stimularea agriculturii ecologice este o prioritate politică și ambele și-au stabilit obiective pentru 2030: UE își propune ca până atunci 25% din terenurile arabile să fie cultivate organic, conform politicii sale emblematice alimentare, Strategia Farm to Fork, în timp ce Germania a depășit acest lucru și a stabilit un obiectiv de 30%. Dacă acest obiectiv este atins, ar putea fi economisite până la 4 milioane de euro din costurile de mediu și climat cauzate de emisiile de azot și gaze cu efect de seră, potrivit unui studiu pe termen lung susținut de ministerul german al agriculturii și publicat recent de cercetătorii de la Universitatea Tehnică din München.
Fermele ecologice mult mai puțin dăunătoare mediului
Comparând impacturile negative respective ale agriculturii organice și convenționale asupra climei și mediului și punându-le un preț, cercetătorii au concluzionat că aceste costuri implicite ale agriculturii arabile sunt cu 750 până la 800 de euro mai mari pe hectar pentru agricultura convențională. Pe o perioadă de zece ani, cercetătorii au urmărit îndeaproape 40 de ferme organice și 40 de ferme convenționale pentru a colecta și compara date, a explicat autorul principal Kurt-Jürgen Hülsbergen în timpul prezentării studiului la Berlin. Potrivit cercetătorului, câțiva factori cheie ajută fermele ecologice să fie mai puțin dăunătoare mediului decât cele convenționale medii. „În primul rând, agricultura ecologică folosește mult mai puțin azot: 20 de kilograme pe hectar, comparativ cu o medie generală de 80 până la 100 de kilograme în Germania”, a explicat el. „Aceasta este o realizare remarcabilă.”
Se reduc la minim emisiile dăunătoare
Agricultura ecologică nu folosește îngrășăminte minerale pe bază de azot, bazându-se în schimb pe îngrășăminte organice, cum ar fi gunoi de grajd sau compost, precum și pe îmbunătățirea fertilității solului prin anumite metode de agricultură. Pe lângă reducerea la minimum a emisiilor dăunătoare de protoxid de azot, a explicat Hülsbergen, aceasta înseamnă, de asemenea, că agricultura ecologică consumă mult mai puțină energie, deoarece producția de îngrășăminte sintetice este foarte consumatoare de energie. În cele din urmă, cercetătorul a subliniat, de asemenea, performanța mai bună a agriculturii ecologice atunci când vine vorba de solurile agricole și capacitatea acestora de a stoca carbon, funcționând astfel ca absorbante de carbon.