22.8 C
București
sâmbătă, 13 aprilie, 2024

Consiliul Județean Ilfov, surd și mut la opoziția locuitorilor din Berceni și Vidra față de noua groapă de gunoi. Asfixiați de DECENII de gazele TOXICE eliminate de groapa deja existentă, aceștia au intentat autorităților un PROCES COLECTIV

Aproape 500 de locuitori din comunele Berceni și Vidra au depus, joi, 6 iunie 2023, prin avocat, o cerere de suspendare a unei hotărâri a CJ Ilfov care permite construirea unei noi gropi de gunoi. Aceștia au la activ  25 de ani de trai sub imperiul miasmelor toxice de la actuala groapă. Locuitorii nu cer ca noul proiect să nu se desfășoare. Ei caută, însă, pe bună dreptate, înțelegere de la Consiliul Județean cu privire la AMPLASAREA noii gropi. În momentul de față, planurile pentru aceasta o situează EXACT lângă cea care este deja în funcțiune. Lângă… însă în direcția greșită: tot aproape de casele oamenilor, care au sperat ca, o dată cu umplerea vechii gropi, cele două decenii și jumătate de suferință la care au fost supuși să ia sfârșit.

Misiunea Bucureștiului: o nouă groapă de gunoi

În 2021, Antena Observator avertiza că Bucureștiul urma să rămână fără o groapă de gunoi. Groapa de gunoi de la Chiajna se închisese, iar cea de la Vidra era, spuneau reporterii Observator, pe jumătate plină. Pe jumătate plină nu ar suna tocmai rău. Realitatea este, însă, alta. Volumul gunoaielor aduse atât din întreaga capitală, cât și din județul Ilfov, este enorm. Reciclarea, pe de altă partea, se face prea puțin. Groapa, preconiza Primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, ar mai fi avut, atunci, doi, trei ani până ar fi fost necesară închiderea ei. Primăria nu avea soluții pe termen lung, se arăta în articol

În 2022, autoritățile ”s-au activat”

Mai precis, Consiliul Județean Ilfov și-a unit forțele cu Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în Municipiul București și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Municipale în județul Ilfov, . Împreună, au demarat proiectul „Centrul de Management Integrat al Deșeurilor (C.M.I.D.) București-Ilfov.” Lucrurile au început să se miște în ritm alert. Astfel, în 2023, prin Hotărârea nr 118 / 2023, Consiliul Județean Ilfov avea cadrul legal care să îi permită construirea unei noi gropi de gunoi.

Ce urmează, ne povestește Vasile Diaconu, locuitor al comunei Vidra. Acesta se află în zonă de mult timp. Suficient de mult încât să fi avut experiența traiului în vecinătatea unei gropi de gunoi problematice. 

Foto: ZIN

Diaconu ne spune cum localitățile din vecinătatea gropii de gunoi existente s-au găsit într-un scenariu de coșmar

Prima groapă de gunoi a fost aprobată în 1999, și dată în folosință în 2001. Ea a fost construită extrem de aproape de locuințele oamenilor. Rezultatul acestei decizii?! Aceștia s-au văzut nevoiți să facă față la 22 de ani de mirosuri pestilențiale. Problema este că acesta nu era un miros oarecare. Gazul emanat era unul extrem de toxic: hidrogenul sulfurat. 

Hidrogenul sulfurat este un gaz incolor, nociv,  foarte iritant pentru membranele mucoase ale ochilor și tractului respirator.  Când acesta depășește o anumită concentrație, el anesteziază nervul olfactiv. Astfel, gazul devine complet nedetectabil, putând deveni o problemă pe neașteptate. În anumite condiții, într-un spațiu restrâns, sulfurul de hidrogen poate fi instantaneu fatal. Mai multe despre acesta puteți citi aici.

Oamenii au reclamat de pe atunci coșmarul prin care treceau, autorităților. Garda de Mediu a găsit neregularități, pe care le-a transmis Agenției de Protecția Mediului

Aceasta, însă, a ales să ignore cele semnalate, relata Ziarul de Investigații, în 2018. Operatorii gropii de gunoi, compania Eco Sud, care, astfel, nu mai deținea contract de delegare valabil, a ignorat acest fapt. Mai mult, aceasta a extins ilegal depozitul Vidra. Nu cu una, ci cu trei celule de depozitare, construite pe o suprafață de teren proprietate privată, arată reporterii zin.ro.

Singurii care au ascultat cu adevărat doleanțele oamenilor pare a fi fost o asociație locală, Mother Earth Community for Change Association. Aceasta a instalat o serie de senzori de monitorizare a calității aerului în localitatea Sintești, la o distanță de aproximativ 800 m de groapa Vidra.

Reprezentanții asociației le-au spus, atunci, reporterilor ZIN că Oamenii din comuna Vidra-Berceni sunt efectiv gazați cu hidrogen sulfurat si dioxid de sulf

Datele înregistrate de senzori pentru hidrogenul sulfurat, în 2022, sunt revelatoare. Astfel, au fost înregistrate 3 043 de ore în care cantitatea de H2S din atmosferă a depășit limita legală de 15 micrograme/metrul cub. Cea mai ridicată valoare a fost înregistrată în 09.04.2022, între orele 14:00 și 15:00 –  324 micrograme/metrul cub de hidrogen sulfurat. Valoarea este de peste 20 de ori limita legală.

Imagine cu caracter ilustrativ. Foto: Collab Media GMq, Unsplash

Nu este de mirare, atunci, că locuitorii comunelor afectate au ales să ia atitudine, când s-au trezit că li se va așeza NOUL pocinog sanitar în curte

Interlocutorul nostru își varsă năduful. Acesta nu poate înțelege alegerea autorităților de a alege să nu amplaseze groapa pe un teren amplasat la o distanță mai mare de locuințele din comuna lui. 

 „De ce nu mai amplasezi acolo, la 5 km de casa și vrei neapărat sa o amplasezi aici, la 700 m de casa, într-o comunitate pe care deja ai nenorocit-o 25 de ani?!” se întreabă acesta.  „Adica nouă ni se spune „Domne, da de ce nu aveți încredere, că vă explicăm noi?!” Păi ce să am încredere, că 25 de ani am văzut ce a însemnat încrederea asta, adică noi am suferit 25 de ani, ce încredere pot eu să am, când toți spun aceleași minciuni?!”. 

Diaconu ne enumeră demersurile pe care le-au făcut, pentru a încerca să sensibilizeze autoritățile la drama pe care o trăiesc

Mai întâi, am semnat o petiție. 5000 de oameni au semnat petiția. Nu s-a intamplat nimic! Am trimis-o la mediu, la garda de mediu, consiliul județean, nimic… Pe procedura legală, am trimis o plangere prealabilă la consiliul județean, ca așa zice legea, să îi rogi frumos, că poate renunță. Nu au renunțat nici acuma, și acuma suntem la faza la care facem un proces colectiv. Proces colectiv, zice avocatul, fiecare om trebuie sa participe la procesul asta, ca să demonstram că este o problemă care afectează comunitatea, nu doar 2-3 persoane cu interese private. Cu cât suntem mai mulți în procesul ăsta colectiv…  apropos,” își amintește el, „fiecare plătește 60 de lei. Ca să ne apărăm sănătatea trebuie să plătim pentru ea,” spune Diaconu, adăugând că sumele sunt bani pe care fiecare familie i-ar putea cheltui pentru a își acoperi propriile nevoi.

Ascultarea doleanțelor locuitorilor: importantă, dar nu se face

Asta, dacă autoritățile I-AR ASCULTA pe locuitorii celor două comune, și ar lua în seamă efectul pe care prezența gropilor de gunoi îl are supra lor, când sunt amplasate atât de aproape. Culmea, acesta este menționat în referatul necesar pentru aprobarea noii gropi de gunoi. Mai precis, se subliniază faptul că un teren poate fi folosit într-un astfel de scop DOAR dacă nu există opoziție din partea locuitorilor din jur. Până acum, aproape 5000 de oameni și-au exprimat această opoziție, prin semnarea petiției. Fapt care, ne-a relatat Diaconu mai sus, nu a trezit nici o reacție din partea autorităților. 

Localnicilor le-a rămas, astfel, o singură opțiune, ne spune el. „Așadar, ultima soluție este să mergem în instanță, unde să vedem  dacă un judecător apreciază că e echitabil, ca e normal, că e legal să faci două gropi de gunoi în aceeași localitate. O să fie record, că o să fim singura localitate din lume cu doua gropi de gunoi puse gard in gard. Adică, măcar așa, zici, le distribui uniform pe tot teritoriul, pun una în nord, una în sud, una în vest, una în est, dar nu, noi avem două gropi de gunoi, gard in gard, adică distanța dintre ele o sa fie de 20 m.”

Acest lucru, se teme Diaconu, va face imposibil de rezolvat orice reclamații viitoare privind mirosul. „O să zică, nu, nu e de la noi, e de la vecinu, cum identificăm noi sursa dacă sunt două gropi de gunoi gard în gard,” anticipează acesta.

O problemă care, din cauza lipsei de înțelegere a CJ Ilfov față de cetățeni, a ajuns în instanță

Problemele care deja se creionează i-au determinat pe localnici să discute problema ca un colectiv. Împreună, au decis să o ducă în instanță, după ce petiția nu a avut efectul scontat cu consiliul județean. „Am pus petiția, am zis că, hai, poate, poate, oamenii pricep că e o problemă. No, au trecut două luni de zile, au trecut două ședințe de consiliu, în care ei puteau sa spună, „da, domne, am greșit, reanalizăm problema”, ei, văd că nu, ei merg mai departe.”

Judecata, spune acesta, rămâne singura lor soluție. Pentru asta, contează foarte mult numărul de participanți. Ei trebuie sa demonstreze, în număr cât mai mare, discomfortul pe care groapa de gunoi îl creează.   

Din oameni de rând, ocupați cu traiul de zi cu zi, localnicii au ajuns specialiști. Specialiști într-o serie de domenii care nu țin de pregătirea lor profesională. Asta, pentru a își putea ajuta comunitatea și familiile.

„Noi suntem amatori. Dintr-o viață normală cu familie, job, rate la bănci probleme „normale”, ne-am trezit că trebuie să devenim specialiști în probleme de mediu, PR, comunicare, avocați samd…” ne spune Vasile Diaconu.

Cetățenii NU se opun unei gropi de gunoi, ci LOCULUI unde urmează să fie amplasată aceasta

Diaconu reiterează faptul că oamenii nu sunt nerealiști. Aceștia înțeleg necesitatea gropilor de gunoi. Localnicii cer ca noua groapă de gunoi să nu fie poziționată unde a fost planificată. Asta, spun ei, ar multiplica problemele deja existente. Ce nu pricep, totuși, este și de ce nu se are în vedere și ideea unor incineratoare moderne. Unele pentru care Uniunea Europeană pune la dispoziție finanțare.

Susținem gestionarea modernă a deșeurilor! Susținem atragerea de fonduri
Europene! Solicităm doar ca noile instalații să fie amplasate cât mai departe de zona locuită, pentru ca nimeni să NU mai fie chinuit ca noi. Noua groapă de gunoi NU ar trebui să afecteze comunitățile locale, oriunde ar fi ea amplasată… Solicităm ca noile gropi de gunoi să nu fie construite în localitățile care au suferit deja din cauza gunoiului zeci de ani pentru a oferi o șansă de regenerare a comunităților locale (nivel sănătate publică, demografic, investiții, situație economică),
” se arată în comunicatul de presă furnizat de aceștia.

Groapa de gunoi de la Vidra. Foto: ZIN

În el, localnicii subliniază faptul că zona are nevoie de o perioadă de regenerare, de refacere – nu de a fi „ucisă definitiv”

Actuala groapă de gunoi se află la 600m de case locuite. „De ce înghesuim gropi de gunoi printre case, când încă mai sunt zone izolate în județul Ilfov la care cea mai apropiată construcție ar fi distanțe de 6-7 ori mai mari?”, se întreabă reprezentanții localnicilor. Aceștia pun și problema faptului că blocurile din București sunt la mai puțin de 5 km de groapa de gunoi. Bucureștiul continuă, totodată, să se extindă. Asta ar duce la expunerea a și mai multor oameni, pe viitori, la pericolul prezentat de cele două gropi de gunoi. Pericol, care spun ei, este uriaș. Există un risc imediat pentru milioane de oameni, în caz de incendiu pe groapa de gunoi. Pot avea loc explozii, deversări de levigat sau emisii de gaze de depozit (fiind amplasată la extrem de aproape de București.)

Acestora li se „vinde,” spun ei, „povestea că noua groapă de gunoi este ceva modern, care nu va mirosi…” „La fel ni s-a spus și acum 24 ani,” își arată aceștia dezamăgirea.

cireașa de pe tort este faptul că autoritățile își justifică alegerea în folosirea acestei gropi spunând că economisesc, astfel, combustibil. Cu toate astea, groapa tarifează cu mult mai mult peste celelalte gropi. Cheltuielile cu combustibilul ar putea fi recuperate, astfel, cu ajutorul diferenței de cost din depozitarea deșeurilor.

Cel mai trist și supărător lucru?!

Alegerea zonei pentru a fi gazda unei noi gropi de gunoi este supărătoare nu doar din cauza motivației date de autorități pentru asta, în documentele de sprijin. Mai greu de acceptat este aparenta nonșalanță cu care autoritățile admit acest lucru. Astfel, aceștia admit deschis că faptul că zona mai are deja o groapă de gunoi reprezintă un avantaj, fiindcă șansele ca locuitorii să se opună sunt mai mici decât în alte părți. 

Este greu să nu suspectezi, astfel, că alegerea zonei s-a făcut strict pe baza ușurinței cu care această groapă de gunoi ar putea fi deschisă, mai degrabă decât pe baza unor studii aprofundate ale zonelor celor mai propice pentru amplasarea acestei gropi

Victime ale ușurinței cu care a fost făcută această decizie,  una care am demonstrat că are potențialul de a detona bomba cu ceas pe care stau cele două comune, vor fi, în cele din urmă, MIILE DE OAMENI care locuiesc acolo. Ale căror fântâni colcăiau, deja, în 2016, cu bacterii – nivelul acestora  fiind de cinci ori peste limitele admise, arătau, atunci, reporterii Prompt Media. Principalul vinovat? Groapa de gunoi.

Oamenii par a fi, însă, o aparentă cantitate neglijabilă, dată fiind situația în desfășurare, și inflexibilitatea autorităților din Ilfov, care nu par a fi deschiși la a purta un dialog constructiv cu aceștia.

Imagine cu caracter ilustrativ. Stefano Pollio, Unsplash

Locuitorii care vor să se alăture procesului colectiv intentat Consiliului Județean Ilfov o pot face accesand acest link:  https://antigunoi.ro/ . Sesizări privind mirosurile resimțite pot fi făcute completând un simplu formular, aici: https://antigunoi.ro/ 

Latest news
știri