Decizia instanței va influența protecția Mediului, deoarece suprafața cuprinde păduri, pășuni, goluri alpine, considerate unice în Europa. Cazul retrocedărilor ilegale din Masivul Retezat a ajuns în instanță în urmă cu 13 ani. În primăvara anului 2021, Judecătoria Hațeg a constatat că 12.000 de hectare din această arie au ajuns pe mâna unei familii de austrieci cu ajutorul unor acte false. La acest moment, procesul este în faza de recurs, iar judecătorii de la Tribunalul Hunedoara ar trebui să se pronunțe definitiv cu privire la proprietarii de drept ai pădurilor, joi, 10 noiembrie.
Astfel, suprafața disputată va redeveni statului român din momentul în care sentința devine definitivă.
Cum au ajuns pădurile din Masivul Retezat în posesia familiei Kendeffy? Cine răspunde pentru fals în acte
Totul a început în 2006. Prefectura Hunedoara a atribuit suprafețele de teren din Retezat fără niciun temei legal, către Familia Kendeffy, din Transilvania, sustine Academia Română care obligația de administra Parcul Național Retezat. Mai exact, cea care pretindea dreptul de proprietate a celor 12 mii de hectare din Retezat este Maria Kendeffy, nora lui Kendefffy Gabor. În Codul Civil al României nu se prevede că o noră poate moșteni părinții sotului ei, este principalul argument juridic, invocat de Academia Română, parte în proces.
„Constată că pârâta Pongracz Elisabeth nu îndeplineşte condiţiile art.48 din Legea 18/1991 şi art. 42 din Constitutie, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în titlurile de proprietate nr. 90878/646 ,90878/64, 90538/901. Dispune excluderea acesteia de pe titlurile de proprietate mai sus menţionate. Admite acţiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta Academia Română, împotriva pârâtelor: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth, SC Rotunda SRL şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hunedoara – Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara” , se arată în sentința Judecăroriei Hațeg.
Prefectura Hunedoara, vizată de o anchetă DNA în cazul retrocedărilor din Retezat
Cel care a sesizat pretinsa ilegalitate în cazul retrocedărilor din Retezat este Dan Aurel Pricăjan, fost prefect al județului Hunedoara.
El a sesizat la DNA aspecte care țineau de investigarea retrocedării din Retezat. Procurorii nu au considerat că este cazul să deschidă un dosar penal în acest caz, în anul 2009.
Cu toate acestea, dacă sentința Judecătoriei Hațeg rămâne definitivă, cei care au întocmit în fals actele de proprietate pentru familia Kendeffy ar putea fi trași la răspundere penală. Concret, foștii reprezentanți ai Comisiei de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Hunedoara pot fi anchetați de procurori pentru fals în acte. În ceea ce privește recuperarea prejudiciului, statul român ar trebui să facă demersuri pentru restituirea tuturor subvențiilor acordate de APIA(Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură) familiei mai sus numite, administrate de firma Rotunda SRL.
