Cu toții suntem obișnuiți să vedem fotografii și documentare impresionante realizate la „Polul Nord.” Ele ar putea deveni de domeniul trecutului cu mult mai devreme decât s-a preconizat inițial. Cercul Arctic ar putea rămâne fără gheață în mai puțin de zece ani, arată o nouă cercetare. Efectele asupra planetei vor fi dezastruoase. Trebuie să ne pregătim pentru evenimente meteorologice extreme în emisfera nordică, spun cercetătorii.
Prea târziu pentru a salva gheața arctică de vară
Este prea târziu pentru a salva gheața arctică de vară. Acest lucru este demonstrat înt-o nouă cercetare publicată în revista Nature Communications, și citată de publicația The Guardian. Și dacă emisiile de gaze cu efect de seră sunt reduse drastic, Arctica tot va rămâne fără gheață în septembrie, în următoarele zeci de ani.
De la primele înregistrări cu ajutorul sateliților, în 1979, și până acum, gheața arctică de vară s-a micșorat cu 13% pe deceniu. Prima vară fără gheață ar putea fi în 2030, dacă emisiile scad prea lent sau continuă să crească. Asta ar fi cu zece ani mai devreme decât previziunile anterioare.
„Din păcate, a devenit prea târziu pentru a salva gheața arctică de vară”, a spus profesorul Dirk Notz. Acesta este un cercetător al Universității din Hamburg, Germania, care a făcut parte din echipa de studiu. „În calitate de oameni de știință, am avertizat de zeci de ani cu privire la pierderea gheții marine arctice de vară. Aceasta este acum prima componentă majoră a sistemului Pământului pe care o vom pierde din cauza încălzirii globale. Oamenii nu au ascultat avertismentele noastre.
„Acest lucru aduce cu sine un alt avertisment, acela că tipul de proiecții pe care le-am făcut pentru alte componente ale sistemului Pământului vor începe să se desfășoare în deceniile următoare.”
Cercetarea arată că 90 la sută din topire este datorată încălzirii globale cauzate de om, restul fiind datorat cauzelor naturale
Cercetătorii au măsurat, pentru prima oară, care este aportul adus de gazele cu efect de seră la topirea gheții. Ei au comparat asta cu aportul adus de factorii naturali, precum variația intensității soarelui și emisiile vulcanice. „Oamenii sunt într-adevăr de vină pentru aproape toată pierderea de gheață arctică pe care am observat-o”, a spus Notz.
Modelând viitoarea topire, ei au descoperit că modelele au subestimat ritmul de topire. Procesarea observațiilor gheții din Arctica din 1979 până în 2019 dă, astfel, rezultate eronate. După ce au calibrat modelele, oamenii de știință au obținut proiecții îngrijorătoare. Acestea includ o topire mai rapidă, și o vară fără gheață, chiar și în scenariul cu emisii scăzute. Mai mult, în scenariile cu emisii intermediare și mari, până în 2080, gheața arctică ar dispărea și în august și octombrie.
„Cel mai important impact pentru societatea umană va fi creșterea extremelor meteorologice pe care le întâmpinăm acum, cum ar fi valurile de căldură, incendiile și inundațiile. Trebuie să reducem emisiile de CO2 într-un mod mai ambițios și, de asemenea, să ne pregătim să ne adaptăm la această încălzire arctică mai rapidă și impactul acesteia asupra societății umane și ecosistemelor,” a declarat Profesorul Seung-Ki Min, de la Universitatea Pohang, Coreea de Sud, care a condus noul studiu.
Topirea mai rapidă a gheții arctice este extrem de importantă în contextul încălzirii globale
Dispariția gheții este echivalentă cu o creștere a suprafeței de ocean expuse soarelui. Acesta absoarbe, astfel, mai multă căldură de la acesta. Rezultatul este o încălzire mai rapidă în Arctica. Cercetătorii au tot mai multe dovezi că acest lucru slăbește curentul jet polar, ducând, astfel, la evenimente meteorologice mai extreme în America de Nord, Europa și Asia. Valul de căldură înfricoșător din Pacificul de nord-vest al Americii în 2021, dar și inundațiile catastrofale din Pakistan în 2022, sunt exemple ale unor astfel de evenimente de nedorit.
Min a mai spus că încălzirea arctică mai rapidă a accelerat, de asemenea, topirea calotei glaciare Groenlandei. Aceasta a ridicat nivelul mării și accelerat topirea regiunilor de permafrost, eliberând mai multe gaze cu efect de seră.
Calota polară este vitală și pentru comunitățile indigene din regiune, urșii polari, și alte animale sălbatice din Arctica. Efectul încălzirii globale asupra acesteia va fi resimțit, astfel, atât la nivel local, cât și la nivel global, adâncind semnificativ criza climatică.
