Pe 23 octombrie 2025, Guvernul României a adoptat Hotărârea de Guvern nr. 907. Documentul transpune directiva europeană privind sistemul ETS2 — extinderea comercializării certificatelor de emisii către clădiri și transport rutier — cu o singură modificare față de ce prevede legislația UE: România a stabilit că sistemul va intra în vigoare în 2031. Directiva (UE) 2023/959 permite statelor membre o singură derogare, până în 2028. România a mers cu trei ani mai departe.
Consecința directă: România riscă să piardă între 5 și 10 miliarde de euro din Fondul Social pentru Climă — singurul instrument european creat explicit pentru a proteja gospodăriile vulnerabile de creșterile de prețuri generate tocmai de ETS2. Fondul funcționează din 2026. Banii există. Accesul României la ei este blocat de propria hotărâre de guvern.
Aceasta nu e o eroare administrativă. E o decizie politică cu efecte financiare directe asupra a milioane de români care se încălzesc cu gaz sau conduc mașini vechi.
Ce este ETS2 și de ce contează pentru facturile românilor
ETS2 este extensia sistemului european de comercializare a certificatelor de carbon — un mecanism care funcționează cu succes în industrie și energie din 2005. Diferența față de ETS1: noul sistem vizează furnizorii de combustibili pentru clădiri și transport. Furnizorii cumpără certificate pentru emisiile generate de combustibilii pe care îi vând. Costul se transferă, inevitabil, consumatorilor finali.
Într-o țară în care peste 35% din gospodării se încălzesc cu gaz și peste 70% din parcul auto are mai mult de zece ani, impactul va fi vizibil. Potrivit analizei InfoClima, prețul gazului ar putea crește cu 10–20%, iar carburanții s-ar putea scumpi cu 0,5–0,6 lei pe litru în primii ani, depășind 1 leu pe litru până în 2030. Aceste creșteri nu sunt legate de amânarea României — ele vor veni oricum, când ETS2 va deveni operațional la nivel european.
Problema României nu e dacă va plăti. E că va plăti fără să primească banii pregătiți tocmai pentru a absorbi șocul.
Fondul Social pentru Climă: 86,7 miliarde de euro pentru cine e pregătit
Uniunea Europeană a anticipat că ETS2 va lovi cel mai dur gospodăriile cu venituri mici. A creat Fondul Social pentru Climă — FSC — cu o alocare maximă de 65 de miliarde de euro din bugetul UE pentru perioada 2026–2032, completată de cofinanțare națională de minimum 25%, ajungând la un total mobilizat de 86,7 miliarde de euro la nivel european.
Banii sunt destinați izolării termice a locuințelor, instalării de pompe de căldură, panouri solare, transport public mai ieftin și sprijin direct de venit pentru categoriile vulnerabile. Fiecare stat membru primește o alocare calculată în funcție de emisii, populație și venit.
România poate primi între 5,05 și 6,01 miliarde de euro, potrivit documentului de consultare publică al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene din noiembrie 2025. Unele estimări, inclusiv cele ale InfoClima, plasează potențialul total la aproximativ 10 miliarde de euro între 2026 și 2032, dacă se iau în calcul și veniturile din vânzarea certificatelor ETS2.
Condiția pentru a accesa acești bani este dublă: fiecare stat trebuie să depună un Plan Național Social pentru Climă aprobat de Comisie și să transpună ETS2 în legislația națională conform calendarului european. România nu a finalizat planul. Și a transpus directiva cu o dată de intrare în vigoare ilegală.
Hotărârea de Guvern care depășește legea europeană
Directiva (UE) 2023/959 este clară: ETS2 devine operațional în 2027. Statele membre pot solicita o singură derogare, pentru un an, dacă îndeplinesc anumite condiții. Termenul maxim permis este 2028.
Prin HG 907/2025, România a ales 2031. Nu 2028 – limita legală – ci 2031. Trei ani peste maximul permis de directivă.
Organizațiile de mediu au reacționat imediat. 2Celsius, Observatorul Român al Sărăciei Energetice, Bankwatch România și WWF România au trimis o scrisoare comună premierului, cerând clarificări. Mesajul a fost direct: amânarea nu e o chestiune tehnică. Are efecte sociale și economice concrete.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a confirmat în Parlament, la adoptarea bugetului pe 2026, că pregătirea pentru ETS2 era avansată la nivelul ministerului său. Blocajul venea din altă parte. „Avem totul bine pregătit. Corespondența cu Comisia este una foarte avansată, dar, din păcate, la nivel național nu suntem pregătiți să adăugăm o taxare adițională, chiar dacă este una minimală față de cele 5–6 miliarde care ar urma să fie luate prin FSC”, a declarat Pîslaru, potrivit Agerpres. Ministerul Energiei adoptase separat un act normativ care amâna ETS2 până în 2030. Conflictul intern dintre ministere a produs un document de guvern cu o dată imposibilă: 2031.
Riscul de infringement și costul sancțiunilor
O transpunere cu o dată de implementare care depășește limita directivei nu e un risc teoretic de infringement. Este, în termeni juridici, o transpunere incorectă. Comisia Europeană poate iniția procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor în orice moment.
România are experiență recentă cu infringement-ul. La finalul lui 2025 și începutul lui 2026, a primit scrisori de punere în întârziere pentru netranspunerea Directivei de eficiență energetică (UE) 1791/2023 și a Directivei privind creditele de consum (UE) 2023/2225. Procedura de infringement pentru ETS2 ar adăuga un nou dosar cu potențial de sancțiuni financiare semnificative.
Centrul de analiză EPG — Energy Policy Group — a calculat în noiembrie 2025 că pierderile generate de amânarea ETS2 depășesc simpla neparticipare la fond. România pierde și veniturile pe care le-ar fi generat vânzarea certificatelor ETS2 pe piața europeană. Aceste venituri ar fi putut fi redirecționate direct spre tranziția energetică, renovarea locuințelor și decarbonizarea transportului.
Ce face restul Europei în același timp
La data adoptării HG 907/2025, Suedia și Letonia depuseseră deja planurile naționale sociale pentru climă la Comisie. Peste jumătate din statele membre transmiseseră versiuni de lucru. România nu publicase nicio versiune oficială a planului, deși termenul de depunere era 30 iunie 2025.
Mecanismul este european prin construcție, dar efectele sunt naționale prin distribuție. Fiecare stat care amână pierde bani care, între timp, pot fi redistribuiți altora. Fondul nu funcționează ca un cont bancar blocat pe numele României. Funcționează pe baza planurilor depuse și aprobate.
Fondul pentru Tranziție Justă — un alt instrument european de sprijin — se va închide în 2027, fără continuitate în noul cadru financiar multianual. FSC rămâne singurul mecanism disponibil după 2027 pentru protejarea gospodăriilor vulnerabile în fața costurilor tranziției energetice. România nu a accesat niciunul la timp.
Ce vor pierde românii cu venituri mici
Impactul concret al acestei amânări nu se reflectă în documente de guvern. Se reflectă în facturi. Un ajutor anual de 500 de lei pentru consumatorii de gaze – prevăzut în proiectul de Plan Național Social pentru Climă lansat în consultare publică în noiembrie 2025 – nu va ajunge la destinatari dacă planul nu e aprobat și dacă ETS2 nu e operațional.
Izolarea termică a clădirilor vechi, înlocuirea cazanelor pe gaz cu pompe de căldură, accesul la transport public mai ieftin în orașe mici — toate depind de banii din FSC. România are nevoie de aceste investiții mai mult decât alte state membre, tocmai pentru că are cel mai vechi parc imobiliar din UE și una dintre cele mai ridicate rate de sărăcie energetică.
Prin HG 907/2025, Guvernul a ales să nu adauge o taxare imediată. A ales, în același timp, să nu acceseze fondurile create pentru a compensa exact acea taxare. Ecuația nu are logică economică. Are o singură explicație: decizia a fost luată la nivel politic, cu orizont electoral, fără calculul costului real al amânării.
Prețul îl va plăti consumatorul. Oricum. Dar fără plasă de siguranță.
