Colectarea separată a deșeurilor ar putea avea un alt „viitor” în România, dacă oficialii Guvernului se vor ține de promisiuni. Marți, 8 noiembrie, ministrul Mediului, Tánczos Barna, a participat la a o dezbatere privind sistemul de gestionare a deşeurilor, organizată de Consiliul Investitorilor Străini. S-a discutat despre aplicarea legislației, stadiul reglementărilor din domeniu, măsurile care trebuie luate pentru tranziția către economia circulară şi creşterea nivelului de colectare separată şi reciclare.
Oficialul de la Mediu consideră că România trebuie să lanseze noi strategii pentru colectarea selectivă, un plus pentru noi, având în vedere că deșeurile se pot transforma în alte resurse, materii prime.
„Ministerul Mediului vine cu două măsuri din PNRR. Construim centre de colectare cu aport voluntar şi insule ecologice digitalizate unde populația va putea aduce deşeurile reciclabile. Însă, fără o schimbare de mentalitate, sistemele de colectare nu vor fi eficiente. Avem nevoie de educarea şi conştientizarea populației privind impactul deşeurilor asupra mediului înconjurător şi importanța colectării selective”, a explicat Tánczos Barna.
Ministerul Mediului anunță noi strategii pentru colectarea selectivă a deșeurilor. Care vor fi provocările
Chiar dacă la acest moment, România nu are depozite de gunoi conforme cu legislația europeană, ministrul Mediului consideră că autoritățile ar trebui să coopereze, să dialogheze mai mult cu mediul privat, astfel încât soluțiile pentru colectarea, depozitarea, reciclarea deșeurilor să fie identificate rapid.
„Provocările din acest domeniu sunt uriaşe: reglementarea şi controlul acestui domeniu implică o colaborare între autoritățile din diferite sectoare, dar necesită atenție sporită și la fiecare nivel de decizie. Totodată este nevoie şi de implicarea mediului privat. Dialogurile constructive sunt foarte utile în acest sens”, s-a exprimat Tánczos Barna.
Una dintre primele măsuri pe care le-ar putea lua autoritățile cu responsabilitate față de Mediu ar putea fi urmărirea legalității tarifelor pe care le practică unii operatori economici în acord/dezacord cu autoritățile locale. Faptul că unele dintre acestea nu inserează în tariful pentru colectarea gunoiului principiul „plătești cât arunci” duce la dezavantaje economice, mai ales pentru unitățiile administrativ-teritoriale, cele care au obligația să stabilească tariful pentru salubritate.
Ce reprezintă, de fapt, „insulele ecologice digitalizate”
Guvernul României intenționează să operaționalizeze 13.752 de insule digitalizate de colectare separată a gunoiului până la 30 iunie 2026, potrivit angajamentelor din PNRR.
În fapt, acestea vor deservi blocurile de locuințe, iar fiecare cetățean ar trebui să aibă acces separat pentru aruncarea deșeurilor. Astfel, fiecare cetățean va ști ce reciclează, dar și cât gunoi produce, iar costurile pentru salubritate ar urma să fie stabilite în funcție de aceste elemente.
„Insulele ecologice digitalizate” sunt, din punct de vedere tehnic, containere cu cinci orificii pentru cele cinci tipuri de deșeuri pe care trebuie să le recunoaștem și să le aruncăm separat(hârtie, plastic, metal, sticlă, vegetal) . La acest moment, în România, deșeurile se tarifează paușal, iar reciclarea acestora devine aproape imposibilă. Statul nostru se află România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor, de doar 14%, arată un infografic al Monitorului Social. Doar Malta reciclează un procent mai mic din totalul deșeurilor municipale generate (6%).Cu toate acestea, este în topul celor care importă deșeuri.
