România continuă să își adjudece ultimul loc în privința colectării, reciclării și recuperării deșeurilor, în Uniunea Europeană, iar o parte din deficiențe sunt cauzate de lacunele legislative din domeniu. Concluzia reiese dintr-un raport realizat de Consiliul Investitorilor Străini (Foreign Investitors Council – FIC) după o serie de consultări publice cu factori și organizații din domeniul gestionării deșeurilor, care a fost făcut public, în această săptămână. Documentul reunește atât problemele semnalate de cei care activează în domeniu, cât și posibile soluții pentru remedierea deficiențelor.
Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a reunit într-un raport, concluziile mai multor consultări publice realizate de membri organizației, în perioada mai-iunie 2022, cu factori relevanți din domeniul gestionării deșeurilor și economiei circulare, atât din mediul de afaceri, cât și din cadrul unor organizații neguvernamentale, în încercarea de a documenta principalele probleme care afectează eficiența în acest domeniu. Mai mult decât atât, în urma sesiunilor de lucru a fost creionată, pentru fiecare problemă semnalată, și o posibilă soluție de rezolvare, astfel încât ultimul loc în privința colectării, reciclării și recuperării deșeurilor la nivel European, să nu mai fie al nostru.
Datele au fost incluse în documentul „Dificultăți în aplicarea legislaţiei din domeniul deşeurilor şi propuneri de soluții” și au fost dezbătute, în această săptămână, în prezența ministrului Mediului, Tanczos Barna.
„Documentul prezintă concluziile acestor consultări, reflectând unele din principalele probleme ridicate de participanții la sesiunile de lucru și propunerile FIC de soluții concrete pentru redresarea acestora (…). Credem că autoritățile legislative și administrative competente trebuie să ia în calcul o reanalizare/ reașezare a normelor în domeniul gestionării deșeurilor, tinând cont și de următoarele necesități concrete semnalate de mai mulți actori implicați în fluxul de gestionare a deșeurilor, de la generator până la operatorul care valorifică sau elimină deșeurile”, se arată în raport.
Iată principalele probleme rezultate în urma consultărilor:
• În lipsa unor reglementări clare, există o imposibilitate în ceea ce privește punerea pe piață a compostului, fapt ce descurajează dezvoltarea soluțiilor de compostare;
• Verificarea comportamentului operatorilor economici autorizați în domeniul gestionării deșeurilor și a autorizațiilor deținute de aceștia se realizează cu dificultate;
• Este necesară creșterea cantității de deșeuri reciclabile colectate separat din deșeurile municipale, în vederea atingerii țintelor de pregătire pentru reutilizare și reciclare a deșeurilor municipale.
• Sunt dificultăți în implementarea sistemului „Plătește pentru cât arunci (PAYT)”
• E necesară implementarea măsurilor pentru răspunderea extinsă a producătorului, în cazul deșeurilore textile;
• Sunt dificultăți practice în atingerea ratelor de reciclare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili din cauza cantității reduse de deșeuri disponibile pentru colectare;
• Nu există unități de tratare a altor baterii uzate în afara celor alcaline și de zinc carbon;
• Sunt probleme în privința gestionării deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE);
• Sunt necesare măsuri de stimulare a dezvoltării infrastructurii de prelucrare/producere a agregatelor reciclate, pentru a asigura o mai bună gestionare a deșeurilor provenite din activitățile de construcție și demolări;
• Interpretări greșite privind necesitatea autorizației de mediu pentru activități de primire a unor deșeuri în virtutea unor obligații legale;
• Este necesară completarea cadrului legal privind încetarea statutului de deșeu și adresarea aspectelor tehnice legate de reciclarea deșeurilor;
• Lipsește reglementarea legală a posibilității și procedurii corespunzătoare de preluare, spre valorificare, a unor deșeuri deja supuse eliminării prin depozitare (de ex., deșeuri de cenușă și zgură);
• Există lacune legislative precum și interpretări practice neuniforme ale obligațiilor prevăzute de legislația privind plasticului de unică folosință (SUP);
• Contribuțiile la Fondul pentru mediu raportate la realizarea unor ținte/obligații din legislația de mediu primară trebuie să vizeze activitatea proprie fiecărui tip de contribuabil și să fie stabilite cu respectarea principiul egalității în materie fiscal;
• Există o necorelare legislativă, precum și o lipsă a reglementării modului de calcul a contribuției de 2% din veniturile realizate din vânzarea de deșeuri;
• Există dificultăți rezultând din existența mai multor sisteme informatice de raportare a informațiilor relevante în domeniul gestionării deșeurilor. O unificare a sistemelor existente ar asigura o trasabilitate mai bună în domeniu și ar preveni dublarea eforturilor de raportare a operatorilor în domeniu;
• Lipsește reglementarea posibilității și procedurii corespunzătoare de revizuire a formularului pentru aprobarea transportului deșeurilor periculoase.
Cu siguranță, raportul nu va rămâne fără ecou, mai ales că au apărut deja primele reacții oficiale.
Ministrul Mediului, Tánczos Barna a declarat în cadrul întâlnirii că aplicația SIATD, utilizată în prezent pentru raportarea tranzacțiilor de deşeuri de ambalaje va fi extinsă la toate fluxurile de deşeuri. În plus, portivit reprezentantului autorității centrale, în perioada următoare vor fi înfiinţate Clearing House pentru fluxurile de DEEE-uri, textile și anvelope.
Printre organizațiile și companiile care au participat la consultările organizate de FIC s-au aflat: Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu (ARAM), Berarii României, Asociația Națională pentru Băuturi Răcoritoare (ANBR), Asociația Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR), Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (FADI), Asociația OIREP Ambalaje, Ecotic, Environ, Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor (SNRB), ARCwaste, Reverse Logistics Group (RLG) România, RER Group, Coaliția pentru Economie Circulară, ECOTECA, Green PC Ambalaje, Romcarbon, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), Patronatul din industria cimentului și altor produse minerale pentru construcții din România (CIROM), Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Mondială și Banca Europeană pentru Investiții.
