Invitat la Digi24, Kelemen Hunor urmează exemplul ministrului Mediului și ia în considerare un ”recensământ” al urșilor din România. În funcție de rezultat, se va lua o decizie, dar nu se precizează care va fi soluția.
Întrebat dacă reducerea populației de urși este un obiectiv sau un element pe agenda UDMR, vicepremierul a declarat că, în prezent, nu se știe numărul exact al urșilor din pădurile României, evaluările fiind diferite.
Kelemen Hunor nu știe numărul exact de urși, dar e convins că pădurea nu mai are loc de ei
Practic, Kelemen Hunor refuză să răspundă la o întrebare cu subiect și predicat, insistând pe decizia ministrului Mediului, decizie prin care se va face un „recensământ” al populației de urși. Conform declarației, vicepremierul este convins că populația depășește habitatul, indiferent dacă în România există 6.000, 6.500, 7.000, 7.300 de urși.
”Deci, în acest moment, în primul rând trebuie să vedem exact care este populația de urși, după aceea care este habitatul, ce poate susține România, și se pot găsi soluții, hai să spunem așa, corecte și din punctul de vedere al populației de urși, dar și din punct de vedere al locuitorilor în zonele unde trăiesc și urșii, mai ales în Harghita, Covasna, Mureș, Brașov, Prahova, Sibiu.”
Îngrijorat de prezența urșilor în județe precum Cluj sau Sălaj, vicepremierul a menționat că locuitorii nu au văzut de 100 de ani urși, decât la grădina zoologică. Acest lucru înseamnă, în opinia sa, că animalele s-au înmulțit, ocupând, în prezent, habitate urbane.
Desigur, nu se menționează și logica: pădurea dispare, ursul coboară în urbe.
Echilibrul propus de Kelemen Hunor: numărătoarea și un posibil măcel
Evită cu grație termenul de măcel, dar la măcel se referă: vicepremierul prioritizează omul, nu natura și vânătorul, nu prada.
Consideră că viața românilor este pusă în pericol și încercă, pe cât posibil, să se sustragă de la partea politică. Menționează că nu e o chestiune de UDMR sau ne-UDMR și insistă pe exemplul personal, poate-poate impresionează jurnaliștii:
”Mergeți la mine în Harghita, la Cârța, și vedeți înregistrarea în curtea școlii noaptea, că-s camere. Și veți vedea cum sare ursul în curtea școlii noaptea, se uită la tomberon, tomberonul este gol, nu găsește mâncare, pleacă. Și ce face copilul dacă ursul sare gardul ziua, și nu noaptea. Deci sunt lucruri despre care trebuie să discutăm”.
”Noi nu am fost aleși de urși, am fost aleși de oameni”
”Totuși, noi nu am fost aleși de urși, am fost aleși de oameni și trebuie să existe un echilibru în tot ce înseamnă gestionarea acestei probleme. Nu împotriva urșilor, ci în apărarea oamenilor”, a declarat liderul UDMR.
Pe lângă faptul că nu răspunde la întrebări, Kelemen Hunor discută, cu ironie, electoratul. Nu vine cu soluții, nu amână un posibil măcel, rămânându-i fidel lui Tanczos Barna.
Din ce în ce mai mult, cei ”asupriți” și cei care se considerau o minoritate ajung să dicteze legea pădurii din România.
Nu este o lege pentru pădure, pentru animalele sălbatice sau pentru protejarea mediului.
Și, dacă tot ne raportăm la electorat, îi dăm dreptate lui Kelemen Hunor: nu, natura nu ar pune ștampila pe UDMR.
