Șase ani. 184 de rechini-taur urmăriți individual. 8.192 de minute de observații subacvatice la Shark Reef Marine Reserve din Fiji. Concluzia studiului publicat în Animal Behaviour de cercetători de la universitățile Exeter și Lancaster, alături de Fiji Shark Lab: rechinii-taur nu se asociază la întâmplare. Au preferințe sociale active, formează legături stabile cu anumiți indivizi și evită deliberat alții.
Cu alte cuvinte, se comportă aproximativ ca noi la birou.
Comportamentele măsurate au inclus înotul paralel, urmărirea, conducerea grupului și „întoarcerea din drum” pentru a rămâne lângă un anumit individ. Adultii erau cel mai bine conectați social, asociindu-se frecvent cu rechini de dimensiuni similare. Exemplarele mai tinere, sub-adulte, apăreau rar la locul de observație — și atunci stabileau uneori legături cu adulți mai îndrăzneți.
„Ca oameni, cultivăm o gamă de relații sociale — de la cunoștințe ocazionale la prieteni apropiați, dar evităm activ și anumite persoane. Acești rechini-taur fac lucruri similare”, a declarat autoarea principală, Natasha D. Marosi, cercetătoare la Universitatea Exeter și fondatoarea Fiji Shark Lab.
Descoperirea nu e doar fascinantă în sine. Are consecințe practice directe. Modelele de management marin care tratează rechinii ca prădători solitari — și iau decizii de conservare, zone protejate sau cote de pescuit pe această premisă — sunt construite pe o fundație greșită. Dacă rechinii au rețele sociale funcționale, perturbarea unui individ-cheie poate dezorganiza un întreg grup, cu efecte în cascadă asupra ecosistemului recifal.
Fiji Shark Lab lucrează deja cu Ministerul Pescuitului din Fiji pentru a integra aceste date în politicile de conservare. E un început.
