În 2023, 182.000 de oameni au murit prematur în Uniunea Europeană din cauza expunerii la particule fine PM2.5. Această cifră a fost publicată în noiembrie 2025 de Agenția Europeană de Mediu — EEA — în cel mai recent raport privind impactul poluării aerului asupra sănătății.
Poluarea aerului rămâne cel mai mare risc de mediu pentru sănătatea europenilor. Depășește ca impact zgomotul urban, substanțele chimice toxice și valurile de căldură.
România contribuie disproporționat la această statistică. În 2023, poluarea aerului a fost asociată cu aproximativ 20.370 de decese în România, potrivit datelor InfoClima bazate pe raportul State of Global Air. Rata: 54 de decese la 100.000 de locuitori. Media UE: 21 la 100.000. Rata României e aproape triplă.
România se află pe locul 8 în Europa la numărul de decese premature cauzate de poluare, la mia de locuitori.
Ce sunt particulele PM2.5 și de ce omoară
PM2.5 sunt particule cu diametrul mai mic de 2,5 micrometri — de aproximativ 30 de ori mai mici decât un fir de păr uman. Sunt atât de fine încât trec prin bariera pulmonară și intră direct în sistemul sanguin. De acolo, ajung la inimă, creier și alte organe.
Expunerea cronică la PM2.5 cauzează boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, cancer pulmonar, diabet și, mai recent documentat, demență. Nu există un prag sub care PM2.5 să fie inofensiv, potrivit EEA.
Sursele principale în România: traficul rutier, arderea lemnului în sisteme de încălzire, industria și arderea deșeurilor agricole. Iarna, concentrațiile cresc dramatic în toate orașele mari.
Stațiile care nu funcționează
România are 181 de stații de monitorizare a calității aerului instalate de ANPM — Agenția Națională pentru Protecția Mediului. Dintre acestea, 82 nu funcționează. Adică 45% din rețeaua națională de monitorizare e nefuncțională.
Consecința e directă: datele oficiale despre calitatea aerului sunt incomplete. Episoadele de poluare intensă din iarnă — când arderea lemnului și inversiunile termice produc concentrații periculoase — nu sunt captate corect. Populația nu primește avertizări în timp real.
Platformele private de monitorizare — aerlive.ro și stropdeaer.ro — au apărut tocmai pentru că rețeaua publică nu furnizează date suficiente. La Timișoara, datele acestor platforme private arată că poluarea aerului induce între 300 și 400 de decese pe an.
Bucureștiul nu are un Plan Integrat pentru Calitatea Aerului aprobat. Garda Națională de Mediu a amendat Primăria Capitalei în martie 2025 exact pentru această lipsă — alături de absența Registrului Spațiilor Verzi.
Progresul există. Nu e suficient
Datele EEA arată o tendință pozitivă clară. Între 2005 și 2023, decesele premature atribuibile PM2.5 au scăzut cu 57% în UE. Ținta planului de acțiune zero poluare pentru 2030 — reducere de 55% față de 2005 — a fost atinsă cu șapte ani mai devreme.
Progresul e real. Dar 95% dintre europenii din mediul urban sunt în continuare expuși la concentrații de PM2.5 care depășesc recomandările OMS de 5 micrograme pe metru cub.
România e printre statele din Europa de Est și sud-est cu cel mai mare impact al poluării aerului asupra sănătății, potrivit EEA. Regiunea Balcanilor și Europa de Est înregistrează cele mai mari concentrații de poluare de pe continent.
Ce nu face România
Noua Directivă europeană privind calitatea aerului — adoptată în decembrie 2024 — introduce limite mai stricte, aliniate la recomandările OMS, cu termene de conformare până în 2030. România va trebui să reducă semnificativ concentrațiile de PM2.5 în toate orașele mari.
Nu există un plan național de acțiune pentru calitatea aerului cu bugete și termene clare. Primăriile nu au obligația legală de a publica date despre calitatea aerului în timp real. Comunicarea publică despre legătura dintre poluare și mortalitate — câte persoane mor din cauza aerului în fiecare județ, în fiecare an — este absentă sistematic.
Românii știu că aerul e poluat. Nu știu câți mor din cauza lui. Datele există în rapoartele europene. Nu se regăsesc în comunicarea instituțiilor române.
