O analiză care se repetă, un protest scris, cu date, numere, grafice și exemple: gunoiul a fost și rămâne problema principală în țara noastră.
O problemă care ne amenință viitorul, o problemă pe care mulți refuză să o conștientizeze și un ”pachet” cu care autoritățile jonglează, pasând vina, justificând stângaci și apelând la indiferența devenită, de ani buni, clasică.
România nu este pregătită. Auzim sintagma zilnic, ne lovim zilnic de această propoziție, am ajuns să o repetăm ca pe un manifest:
”Cea mai mare problemă de mediu a României o reprezintă, în opinia experților europeni, pericolul gropilor de gunoi supraaglomerate și, implicit, lipsa unor platforme de deșeuri moderne. În București, situația e critică”, menționează Europa Liberă.
Cu alte cuvinte: scăpăm de problemă, ignorând problema. Scăpăm de problemă, mutând problema și încercăm să scăpăm de problemă, acoperind-o cu altă problemă. Gunoi peste gunoi.
Analiză: un prezent ilegal duce la un viitor incert
Depozitele de gunoi sunt ilegale, autorizațiile sunt încălcate constant și, deși sunt suspendate, sunt edili care fac legea după bunul plac.
Pe principiul: dacă nu am o diplomă, voi face rost de o diplomă. Dacă autorizația este suspendată, o voi rescrie. Dacă primesc o amendă, o pot rupe și o pot arunca la gunoi. La același gunoi, care sufocă Bucureștiul.
Gropile de gunoi sunt pline și funcționează la limită. Educația ecologică lipsește cu desăvârșire, iar autoritățile au ajuns să ”câștige” din deșeuri.
Cele mai mari afaceri, cei mai mulți bani și cel mai promițător viitor, toate se bazează, în mod paradoxal, pe gunoi.
O analiză a Bucureștiului înseamnă o imagine a României: un oraș condamnat și o țară cu prea multe sentințe
Pe 30 aprilie 2020, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a condamnat România pentru că nu a luat măsuri pentru a combate poluarea din București.
Mai mult, în toamna anului trecut, Comisia a solicitat ”României să închidă, să etanșeze și să restaureze din punct de vedere ecologic 15 depozite ilegale de deșeuri care au beneficiat de o perioadă de tranziție în conformitate cu Tratatul de aderare a României. Deșeurile trebuie tratate fără a crea riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, fără a cauza neplăceri din cauza zgomotului sau a mirosurilor și fără a afecta în mod negativ peisajul sau zonele de interes special”, se precizează într-un comunicat al organizației.
Conform Europa Liberă, situația din acest moment a contractelor din București:
Sector 1: contract cu Romprest SA (Compania Romprest Service SA). Consiliul Local a încheiat, în anul 2008, contractul de salubritate cu Compania Romprest Service SA pentru o perioadă de 25 de ani. La acea vreme, primar era Andrei Chiliman. Valoarea contractului a fost estimată la 450 de milioane de lei. Acționariat Compania Romprest Service SA este: Detaco Ltd din Canada – 42.6916 %,Europrest Invest din București – 30 %, Premium Management Team SRL – 13.7641 %, Compania Națională „Aeroporturi București” S.A. – 10 % și Frstcom LLC din SUA – 3.5443 % .
Sector 2: contract cu Supercom SA. Firma încearcă de un an să ajungă la o nouă înțelegere cu primăria, fără organizarea unei licitații. Ultima variantă propusă a fost ca societatea să primească pe 20 de ani concesiunea colectării gunoaielor. Supercom ar trebui să amenajeze o platformă de deșeuri de 45 de milioane de euro. Valoarea sumelor pe care Supercom le-ar putea încasa de la primăria de sector pot ajunge până la un miliard de euro. Acționariarul principal al Supercom este Ionel Ilie Ciuclea, fost parlamentar PSD.
Sector 3: contract cu Serviciul de Salubritate, serviciu public deținut de consiliul local de sector și administrat de primărie.
Sector 4: contract cu Rosal Grup. În 2019, primăria de sector a atribuit Rosal Grup prin licitație un contract de 387,42 milioane de lei, fără TVA, pe 4 ani, pentru prestarea serviciilor de salubrizare. Acționariatul Rosal este format din: Silviu Prigoană – 40 %, Dan Gabriel Găman – 30 %, Gheorghe Minea – 10% și firma Imperial Master Invest – 20 %.
Sector 5: contract cu Salubrizare Fapte 5 SA, serviciu public deținut de consiliul local de sector și administrat de primărie.
Sector 6: contract cu Urban SA din anul 1999. Compania încasează de la Primăria Sectorului 6, anual, suma de aproape 20 de milioane de euro pentru serviciile de salubrizare. Primarul Ciprian Ciucu a anunțat că ar vrea anul acesta să organizeze o licitație pentru desemnarea companiei care să se ocupe de salubrizare. Acționariatul Urban SA: Teodor Gabriel Florescu – 58.9875 %, Georgel Ghimiș – 21.9835 % și Ion Cârjan-Aldescu – 9.1201666666 %.
Datele legate de acționariatul firmelor au fost obținute cu ajutorul platformei termene.ro.
Groapa de gunoi a devenit radiografia fiecărui oraș
Desigur, Bucureștiul este doar un exemplu. Harta României, a devenit, de ani buni, o hartă a ilegalității care duce la poluare.
Poluarea a devenit subiect de reclamații, dar tot autoritățile sunt cele care ar trebui să audă, să înțeleagă și să rezolve o problemă constantă. Autoritățile, care au devenit și cauza și efectul, acest alfa și omega al legii încălcate.
Spațiul carpato danubiano pontic a devenit verde. Nu, nu verdele naturii, nu verdele pădurilor și nu verdele de pe steagul ecologist. A devenit verdele toxic. Verdele care ucide, care îmbolnăvește și culoare bancnotelor care se adună în anumite conturi.
Rămânem fără păduri, dar săpăm gropi de gunoi. Gropi exploatate și de alte state
Nu învățăm din analize. Nu învățăm din critici. Nu adunăm exemple pozitive. Adunăm gunoaie. Nu, nu este vorba de gunoaiele de pe stradă. Nu, nu este vorba de reciclare. Adunăm, în groapa noastră, cea arhiplină, şi gunoaiele altora.
Importăm gunoi, plastic și resturi ”second hand”, deși nu suntem capabili să rezolvăm problema deșeurilor proprii. Importăm pentru că unii sunt de neoprit, pentru că legea se aplică facultativ și pentru că orice analiză, trecută sau recentă, este ignorată. Ignorată, ca legea pe care o ignoră sus-pușii.
România nu pare să fie conștientă de faptul că o guvernare toxică duce la dezastru. România excelează în ambiție dintr-un singur punct de vedere: doar când ambiția este prostească, distructivă și, mai important decât orice, adună bani. Ilegal.
