Există un mod confortabil de a vorbi despre schimbările climatice: ca despre un fenomen global, difuz, care se petrece undeva în medie, pe termen lung. Raportul European State of the Climate 2025, publicat pe 29 aprilie 2026 de Copernicus Climate Change Service — implementat de ECMWF — și Organizația Meteorologică Mondială, cu contribuția a aproximativ 100 de oameni de știință, nu permite acest lux.
Europa e cel mai rapid continent care se încălzește pe Pământ. Și 2025 a adus recorduri pe aproape fiecare indicator urmărit.
Temperatura — 95% din Europa, deasupra mediei
Cel puțin 95% din suprafața Europei a înregistrat temperaturi anuale peste medie în 2025. Europa s-a încălzit cu 0,56°C per deceniu în ultimii 30 de ani — față de media globală de aproximativ 0,2°C per deceniu. Regiunea arctică europeană a avansat și mai rapid: 0,75°C per deceniu în același interval.
Cel mai spectaculos eveniment al anului a fost valul de căldură din iulie 2025 din Fennoscandia sub-arctică — Norvegia, Suedia și Finlanda de nord. Timp de 21 de zile consecutive, temperaturile au depășit 30°C în interiorul Cercului Arctic. Finlanda a înregistrat 22 de zile consecutive peste 30°C — unul dintre cele mai lungi astfel de episoade din istoria măsurătorilor. Frosta, în Norvegia, a atins 34,9°C — un record național absolut. În sudul și estul Spaniei, în 2025 au fost cu până la 50 de zile mai multe decât media cu temperaturi resimțite de peste 32°C.
Incendii — cea mai mare suprafață arsă din istoria înregistrată
Incendiile au ars în 2025 aproximativ 1.034.550 de hectare în Europa — cea mai mare suprafață arsă din istoria înregistrată, mai mare decât insula Cipru. Emisiile generate de incendiile forestiere europene au atins și ele cel mai ridicat nivel din istoria măsurătorilor.
Oceanele — al patrulea an consecutiv de record
Temperatura medie anuală a suprafeței mării în zona europeană a atins cel mai ridicat nivel din istoria înregistrată — pentru al patrulea an consecutiv. 86% din zona oceanică europeană a experimentat cel puțin valuri de căldură marine clasificate drept „puternice”, iar 36% au atins pragul „sever” sau „extrem” — cel mai mare procent din istoria înregistrată.
Océanele globale au absorbit aproximativ 90% din excesul de căldură generat de emisiile antropice. Această acumulare de căldură în oceane are consecințe directe pentru biodiversitatea marină, pentru intensitatea furtunilor și pentru viteza cu care se topesc ghețarii.
Zăpada și gheața — în retragere sistematică
În martie 2025, suprafața acoperită de zăpadă în Europa era a treia cea mai mică din istoria înregistrată din 1983, cu 31% sub medie — echivalentul suprafeței combinate a Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei. Groenlanda a pierdut 139 de gigatone de gheață în 2025 — de aproximativ 1,5 ori masa tuturor ghețarilor din Alpii europeni la un loc. Ghețarii din toate regiunile europene au înregistrat pierderi nete de masă.
Râurile — 70% cu debite sub medie
Aproximativ 70% din râurile europene au înregistrat debite sub medie în 2025, cu umiditatea solului printre cele mai scăzute trei valori din 1992. Seceta a afectat agricultură, producția hidroelectrică și aprovizionarea cu apă a comunităților din sudul și centrul continentului.
Singura veste parțial bună: tranziția energetică
Pe fondul acestor date, raportul consemnează și un progres în tranziția energetică: sursele regenerabile au furnizat 46,4% din electricitatea europeană în 2025 — aproape un record — cu energia solară atingând o contribuție record de 12,5%. Pentru al doilea an consecutiv, vântul și solarele împreună au produs mai multă electricitate decât combustibilii fosili.
E o veste bună. Dar viteza tranziției energetice nu ține pasul cu viteza la care clima se schimbă.
Samantha Burgess, responsabil strategic pentru climă la ECMWF, a rezumat raportul fără eufemisme: „ESOTC 2025 oferă o imagine clară și alarmantă. Ritmul schimbărilor climatice cere acțiuni mai urgente. Schimbările climatice nu sunt o amenințare viitoare — sunt realitatea noastră prezentă.”
