Fabricile de materiale de construcții au început să folosească din ce în ce mai des deșeuri pentru produsele lor. Așadar a fost inaugurată și prima fabrică de cărămidă care folosește zaț de cafea în componența produsului. Această fabrică se află în Sălaj, localitatea Recea. Iar investiția totală pentru ca ea să fie funcțională s-a ridicat undeva la câteva milioane de euro. Dintre care 1.9 milioane de euro finanțare nerambursabilă din fondurile norvegiene. De altfel în acest mod se vor crea și nu mai puțin de 45 de locuri de muncă.
Investiție de 14 milioane de euro
Producătorii spun că în rețeta de cărămidă printre alte numeroase deșeuri este înglobat și zațul de cafea. Reciclarea în acest fel a deșeurilor poate atinge o rată mult mai mare decât cea din present, spun specialiștii. Investițiile totale pentru fabrică au costat peste 14 milioane de euro, din care 1,9 milioane au fost dintr-o finanţare nerambursabilă. ”În momentul în care o să reuşim să funcţionăm un an întreg, o să generăm o cifră de afaceri semnificativă”. A spus directorul general al companiei, Daniel Sologon. El a și explicat faptul că este prima fabrică de cărămidă aparentă din România. De altfel, fabrica are și cea mai modernă tehnologie existentă pe piaţă. Aceasta permite tipărirea digitală a oricărei forme, texturi sau imagine.
Cenușă, rumeguș, cărbune, incorporate în cărămidă
„Faptul că încorporăm în reţetă multe elemente considerate deşeuri. Adică, cenuşă, rumeguş, cărbune, nu de calitate bună, cărbunele de proastă calitate. Anume praful acela care rămâne în urma exploatării cărbunelui, zaţ de cafea, deşeuri vegetale. Ne permit să facem un produs uşor, pentru că toate aceste materiale se auto-aprind în cuptor. Generează energie, dar fac ca produsul să fie uşor şi să putem transporta mai multă cărămidă. Decât concurenţii noştri pe un camion, să fie mai uşor de operat în şantier şi să fie un bun izolator termic. Putem pune multe materiale pe care astăzi nu le punem. Pentru că circuitul deşeurilor în România nu este atât de bine reglementat. Putem pune mult mai mult zaţ de cafea, putem pune deşeuri de carton. Deşeuri de polistiren, cioburi ceramice, adică deşeuri de obiecte sanitare şi multe altele”, a mai spus directorul.
