Între 8 și 12 iunie 2026, România a desfășurat una dintre cele mai ample operațiuni judiciare din ultimii ani. Operațiunea JUPITER 5 — a cincea ediție a acestei acțiuni naționale coordonate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Inspectoratul General al Poliției Române — s-a soldat cu 1.170 de mandate de percheziție domiciliară executate, 535 de mandate de aducere, 403 suspecți vizați și 166 de persoane cu măsuri preventive. Prejudiciul total estimat a depășit 115 milioane de lei și 500.000 de euro.
Printre cele 300 de dosare penale active s-au numărat și dosare de mediu. Pentru prima dată în istoria operațiunilor JUPITER, infracțiunile de mediu au beneficiat de un profil public distinct.
Ce infracțiuni de mediu au fost vizate
Dosarele de mediu din cadrul JUPITER 5 au acoperit trei categorii principale. Prima: sacrificarea ilegală de animale și abandonul de deșeuri de origine animală. La Constanța, polițiștii Serviciului de Investigare a Infracționalității de Mediu au efectuat zece percheziții domiciliare pe 10 iunie. Anchetele vizau persoane suspectate de sacrificarea ilegală de ovine și bovine și abandonul leșurilor pe câmp sau în zone neautorizate — infracțiuni care implică riscuri de sănătate publică și contaminare a solului.
A doua categorie: regimul deșeurilor industriale. Șase percheziții au vizat societăți comerciale din județele Arad, Timiș și Hunedoara, într-un dosar privind gestionarea anvelopelor uzate. Anchetatorii au investigat modul de autorizare, colectare, depozitare și valorificare a acestor deșeuri — o categorie cu risc ridicat de poluare a solului și apelor subterane dacă nu e gestionată conform normelor.
A treia categorie: infracțiuni silvice. Dosare din județele Caraș-Severin, Mureș și Suceava au vizat furt de material lemnos, tăieri ilegale, fals informatic în sistemul SUMAL de trasabilitate a lemnului și delapidare din depozite silvice. Patru angajați din personalul silvic și o persoană fără calitate de lucrător silvic au fost vizați în aceste dosare.
Ce s-a confiscat
Bunurile confiscate sau indisponibilizate în urma operațiunii au inclus: aproximativ 600.000 de țigarete de contrabandă, peste 10.000 de articole pirotehnice, sute de metri cubi de material lemnos, mii de articole de îmbrăcăminte și încălțăminte contrafăcute. Măsuri asigurătorii au fost instituite asupra unor bunuri și sume de bani ce depășesc 141 de milioane de lei.
Ce spun cifrele despre criminalitatea de mediu în România
JUPITER 5 e o operațiune amplă și binevenită. Cifrele ei ilustrează și o problemă structurală: infracțiunile de mediu sunt tratate ca o subcategorie a criminalității generale, nu ca un domeniu cu structuri specializate, resurse dedicate și obiective proprii.
Serviciile de investigare a infracționalității de mediu există în cadrul Inspectoratelor Județene de Poliție. Capacitatea lor e inegală pe județe. Dosarele de mediu instruite anual rămân o fracțiune din totalul infracțiunilor de mediu estimate. Garda Națională de Mediu aplică sancțiuni administrative. Poliția instrumentează penal. Cele două sisteme funcționează paralel, fără un mecanism de transfer sistematic al cazurilor grave de la administrativ la penal.
Amenda administrativă pentru abandonul de deșeuri — cel mai frecvent tip de infracțiune de mediu — e de maximum 30.000 de lei pentru persoane juridice. E o sumă care nu descurajează operatorii mari. Urmărirea penală descurajează. Dar e rară.
JUPITER 5 a arătat că statul român poate mobiliza resurse masive pentru operațiuni de amploare. Rămâne deschisă întrebarea dacă același nivel de mobilizare poate deveni sistematic pentru criminalitatea de mediu — nu episodic, o dată pe an, într-o operațiune care acoperă zeci de tipuri de infracțiuni simultan.
