Parlamentul European discută în această săptămână despre disponibilitatea și accesibilitatea îngrășămintelor minerale produse pe plan intern. Dar și despre a deschide calea pentru planul de acțiune pe termen lung al Europei pentru autonomie strategică privind îngrășămintele și alimentele cu emisii scăzute de carbon, scrie Euractiv. Îngrășămintele minerale ajută la hrănirea a 50% din populația globală, îmbunătățind fertilitatea solului. Și furnizând plantelor nutrienții de care au nevoie pentru a le permite fermierilor să cultive culturi de înaltă calitate pentru a aduce alimente pe mesele europene. Anul trecut a fost extrem de provocator pentru sectorul îngrășămintelor: prețurile vertiginoase ale gazului din UE au condus la închiderea a aproximativ 70% din fabricile de producție de amoniac. În acest fel UE a fost aruncată într-o stare de mare incertitudine și îngrijorare în ceea ce privește securitatea alimentară atât la nivel european, cât și global.
Mai mult de o treime din capacitatea Europei este offline
În ciuda unei corecții semnificative a prețurilor la gaze în Europa, situația rămâne incertă, mai mult de o treime din capacitatea de producție a UE rămânând offline. Comunicarea Comisiei Europene privind asigurarea disponibilității și accesibilității îngrășămintelor a fost un bun punct de plecare. Acum este timpul să facem un pas mai departe cu o strategie cuprinzătoare de sprijinire a industriei europene a îngrășămintelor. Mai exact de rupe dependența de îngrășămintele importate și, în special, de fabricație rusească și de a preveni riscul de relocare a carbonului. Mingea este acum în terenul Parlamentului European, care, prin votul din această săptămână asupra propunerii de rezoluție privind comunicarea Comisiei privind îngrășămintele, poate contribui la modelarea viitorului mai ecologic al sectorului european al îngrășămintelor. Europa conduce procesul de decarbonizare industrială, care reprezintă nucleul obiectivelor UE de mediu și climat stabilite în Green Deal. Schimbarea procesului de producție a îngrășămintelor prin promovarea utilizării surselor regenerabile, nu numai că va permite reducerea amprentei de carbon a îngrășămintelor cu până la 90%.
Nutrienții pentru plante care provin din minerale ar fi mult mai sănătăși
Dar va reprezenta și schimbarea jocului în îndepărtarea dependenței UE de gazul rusesc și de materiile prime importate. În această fază, sprijinul public pentru investiții și costurile operaționale este necesar pentru a extinde noile tehnologii care au fost deja identificate de producătorii europeni. O astfel de mișcare ar crește rezistența și sustenabilitatea industriei îngrășămintelor cu azot. Și ar evita riscul de relocare a carbonului care ar rezulta din înlocuirea producției de îngrășăminte cu azot în țările cu standarde de mediu mai scăzute și stimulente preferențiale pentru investiții ecologice. Deoarece oamenii au nevoie de hrană, plantele au nevoie de substanțe nutritive pentru a crește și a-și atinge potențialul maxim. Astfel de nutrienți pot proveni din surse minerale sau organice, care reprezintă piese diferite ale aceluiași puzzle. Obiectivul nutriției echilibrate a plantelor este acela de a asigura că plantele au acces la un aport adecvat din fiecare nutrient în fiecare stare de creștere, indiferent dacă originea lor este minerală sau biologică.
