În 2018, Uniunea Europeană a interzis neonicotinoidele. Sunt o clasă de insecticide sistemice — adică intră în toate țesuturile plantei, inclusiv în polen și nectar. Sunt letale pentru albine și dăunătoare pentru toți polenizatorii. EFSA — Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară — a confirmat riscurile. Comisia Europeană a acționat. Franța și Belgia, doi dintre cei mai mari utilizatori, s-au conformat rapid.
România a ales altceva. A ales derogarea.
Din 2014 — cu patru ani înainte ca interdicția UE să intre complet în vigoare — Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a acordat anual autorizații de urgență pentru utilizarea neonicotinoidelor pe semințele de porumb și floarea-soarelui. An după an. Fără consultare publică. Fără evaluare alternativelor. Fără niciun an de excepție în 12 ani consecutivi.
Pe 25 februarie 2026, Curtea de Apel Cluj a anulat autorizațiile emise de MADR pentru sezonul 2024-2025. A blocat utilizarea pesticidelor interzise pe aproximativ 3 milioane de hectare de teren arabil. Hotărârea nu e definitivă. Ministerul poate face recurs. Procesul continuă.
Dar dosarul e acum deschis complet. Și arată un stat care a ignorat sistematic legea europeană, știința și apicultorii proprii.
Cum funcționează derogarea și de ce e ilegală
Legislația europeană permite în teorie utilizarea de urgență a unui pesticid interzis — dar în condiții foarte stricte. Pericolul fitosanitar trebuie să fie real, imediat și imposibil de gestionat prin alte mijloace. Autorizația se acordă o singură dată, excepțional, nu sistematic.
România a transformat excepția în regulă. Fiecare an din 2014 încoace a venit cu o nouă „urgență” pentru același pesticid, pe aceleași culturi, în aceleași județe. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a clarificat în 2023 că această practică e ilegală. Decizia CJUE a eliminat explicit lacuna prin care statele membre puteau ocoli interdicțiile prin autorizații repetate de urgență.
România a ignorat și decizia CJUE. A emis din nou derogări pentru 2024 și 2025.
Pe 8 octombrie 2025, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement împotriva României specific pentru neonicotinoide. E primul pas al unei proceduri care poate duce la sancțiuni financiare.
Cine a câștigat din 12 ani de derogări
Neonicotinoidele sunt ieftine. Tratamentul semințelor cu Cruiser 350 FS — produsul principal vizat de derogări — costă fermierul mai puțin decât alternativele disponibile. Marile ferme de porumb și floarea-soarelui — principalele culturi tratate cu neonicotinoide — au beneficiat direct de costurile mai mici.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare — AAC — s-a constituit parte în procesul inițiat de Eco Ruralis și ROMAPIS, susținând ministerul. AAC reprezintă asociații ale marilor fermieri industriali. Aceștia sunt principalii beneficiari ai derogărilor: suprafețe mari, costuri reduse, putere de lobby semnificativă în fața ministerului.
Documentele publice nu arată o evaluare publică a beneficiilor economice ale derogărilor față de costurile de mediu. MADR nu a publicat niciodată un calcul oficial: cât costă derogarea în pierderi de colonii de albine, în productivitate agricolă redusă prin deficit de polenizare, în biodiversitate pierdută. Beneficiarii sunt cunoscuți. Costul total — nu.
Ce s-a pierdut în 12 ani
Apicultorii români sunt cei mai vocali în documentarea efectelor. În toamna lui 2022, un sondaj ROMAPIS arăta că 83% dintre apicultori se confruntaseră cu depopulări masive de colonii, iar 35% raportaseră pierderi totale. Dintre cei cu stupi amplasați în apropierea culturilor de floarea-soarelui tratate cu neonicotinoide, 94,2% au înregistrat probleme grave.
Romania are aproximativ 1,5 milioane de familii de albine — unul dintre cele mai mari efective din UE. E și unul dintre cele mai afectate de pierderile de colonii din ultimul deceniu. Apicultorii avertizează că stupinele slăbite de expunerea anuală la neonicotinoide nu mai au capacitatea de a se reface între sezoane.
Impactul nu se oprește la stupi. Neonicotinoidele afectează toate insectele polenizatoare — bondari, fluturi, albine solitare. Declinul polenizatorilor reduce productivitatea culturilor care depind de polenizare: mere, prune, cireșe, căpșuni, rapiță, floarea-soarelui. Paradoxul complet: fermierii tratează semințele cu neonicotinoide pentru a proteja recolta — și contribuie la dispariția polenizatorilor de care recolta viitoare depinde.
Alternativele există. Ministerul a spus că nu
Argumentul central al MADR în fiecare an de derogare a fost același: nu există alternative viabile. E un argument contestat de Eco Ruralis, de cercetători independenți și de practica din alte state membre.
Franța — care a interzis neonicotinoidele definitiv în 2023, inclusiv prin lege națională — a investit în programe de sprijin pentru fermieri care adoptă alternative: tratamente biologice, soiuri rezistente, rotații de culturi. Costul tranziției a fost suportat parțial public.
România nu a creat niciun program de tranziție. Nu a alocat fonduri pentru cercetarea alternativelor în contextul interdicției neonicotinoidelor. Nu a publicat o foaie de parcurs pentru renunțarea la derogări. Fiecare an a adus o nouă urgență, nu o nouă soluție.
Unde se află dosarul acum
Decizia Curții de Apel Cluj din 25 februarie 2026 anulează autorizațiile nr. 16895, 16896 și 16897 din 5 decembrie 2024 — cele mai recente derogări emise de MADR. Hotărârea nu e definitivă. MADR are dreptul de a formula recurs.
Pe 23 februarie 2026, în Parlamentul European, reprezentanți ai DG SANTE au confirmat că România a comunicat Comisiei că nu va mai acorda derogări pentru neonicotinoide. E prima confirmare oficială în acest sens. Nu există însă un act normativ intern care să consacre această poziție.
Procedura de infringement continuă. Dosarul rămâne deschis la CJUE. Apicultorii rămân cu stupinele slăbite de 12 ani de expunere. Alternativele rămân nefinanțate. Și sezonul agricol 2026 a început fără derogări — pentru prima dată din 2014.
