Teama că mâncarea nu va ajunge până la sfârșitul lunii nu rămâne în bucătărie. Poate deveni stres repetat, rușine, incertitudine și anxietate. O cercetare pe 1.177 de adulți din California a găsit o asociere clară între insecuritatea alimentară și simptomele de depresie și anxietate. 39,5% dintre participanți aveau insecuritate alimentară. 31,2% raportau simptome moderate sau severe de depresie și anxietate. Persoanele cu acces incert la hrană au avut scoruri mai ridicate de suferință psihologică. Reziliența s-a asociat cu simptome mai reduse și a explicat parțial relația. Studiul este transversal, deci nu poate stabili direcția cauzală. Totuși, arată că sănătatea mintală și accesul la hrană nu pot fi tratate ca două probleme sociale separate.
Insecuritatea alimentară nu înseamnă doar foame
Definiția folosită de cercetători include accesul limitat sau incert la suficientă hrană. O persoană poate mânca zilnic și totuși să trăiască în insecuritate alimentară.
Poate cumpăra alimente ieftine și mai puțin nutritive. Poate reduce porțiile înainte de salariu. Poate sări peste mese pentru ca alți membri ai familiei să mănânce.
Analiza relației dintre insecuritatea alimentară și suferința psihologică a inclus 1.177 de adulți. Datele au fost colectate prin chestionare în aprilie și mai 2022.
Dintre participanți, 465 aveau insecuritate alimentară. Proporția reprezintă 39,5% din eșantion.
Aproape o treime aveau simptome moderate sau severe
Evaluarea psihologică a folosit Patient Health Questionnaire-4. Instrumentul măsoară simptome de depresie și anxietate.
16,9% dintre participanți au avut simptome moderate. Alte 14,3% au avut simptome severe. Împreună, cele două categorii reprezintă 31,2% din eșantion.
Insecuritatea alimentară s-a asociat pozitiv cu simptomele psihologice. Rezultatul a rămas vizibil în analiza statistică folosită de autori.
Asta nu demonstrează că lipsa banilor pentru hrană produce singură depresie. Relația poate funcționa și în sens invers. Problemele de sănătate mintală pot reduce veniturile, capacitatea de muncă sau organizarea gospodăriei.
Foamea poate fi episodică. Frica de a nu avea ce mânca poate deveni însă o experiență zilnică.
Reziliența ajută, dar nu poate umple frigiderul
Cercetătorii au măsurat și reziliența psihologică. Participanții cu scoruri mai mari au raportat mai puține simptome de depresie și anxietate.
Analiza indică și un efect indirect. Reziliența a explicat parțial relația dintre insecuritatea alimentară și suferința psihologică.
Acest rezultat poate fi interpretat greșit. El nu înseamnă că oamenii cu venituri mici trebuie doar să devină mai „rezilienți”.
Autorii subliniază nevoia intervențiilor asupra insecurității alimentare. Sprijinul psihologic poate completa aceste măsuri, nu le poate înlocui.
Pe StireaVerde, relația dintre sănătate, sustenabilitate și echitatea sistemului alimentar arată aceeași problemă la scară mai mare. O dietă sănătoasă nu poate fi separată de acces și preț.
De ce problema este relevantă și pentru România
Pentru România, insecuritatea alimentară nu trebuie confundată doar cu foametea severă. Ea poate apărea într-o gospodărie care cumpără constant mâncare.
Diferența este calitatea și siguranța accesului. Când bugetul se restrânge, alimentele proaspete pot fi înlocuite cu produse mai ieftine și dense caloric.
Facturile pot concura direct cu mâncarea. Cheltuielile medicale pot concura cu ea. O creștere rapidă a prețurilor poate transforma o gospodărie stabilă într-una vulnerabilă.
Aici apare legătura cu sănătatea mintală. Persoana nu trebuie să ajungă la zero alimente pentru a trăi stresul lipsei.
Planificarea fiecărei mese sub presiunea banilor poate deveni o formă de efort cognitiv permanent. Părinții pot reduce propria hrană pentru copii. Seniorii pot amâna cumpărături alimentare după plata medicamentelor.
Studiul din California nu poate furniza procente pentru România. Eșantionul nu este național și datele provin din alt sistem economic.
El oferă însă o întrebare utilă pentru politicile publice românești. Când măsurăm sănătatea mintală, măsurăm și siguranța alimentară a gospodăriei?
Depresia poate fi tratată în cabinet. Insecuritatea alimentară începe cu mult înainte, uneori într-un supermarket unde omul pune un produs înapoi pe raft pentru că trebuie să aleagă ce factură plătește.
