O întrebare adresată inteligenței artificiale pare să consume doar câteva secunde și o conexiune la internet. În spatele răspunsului funcționează însă servere, sisteme de răcire și instalații electrice care pot necesita cantități uriașe de energie. O parte importantă provine încă din combustibili fosili.
Emisiile centrelor de date AI au fost investigate într-o analiză a 403 centre de date de foarte mare capacitate din Statele Unite. Acestea au consumat între 68 și 99 TWh de electricitate în perioada mai 2024–aprilie 2025. În scenariul central, emisiile atribuite consumului lor electric au fost estimate la 25,7 milioane de tone de CO₂, potrivit cercetării publicate de Universitatea Harvard în Nature Sustainability, la 16 noiembrie 2026.
Emisiile centrelor de date AI: 403 instalații analizate individual
Centrele de date de tip hyperscale reprezintă unele dintre cele mai mari infrastructuri informatice existente.
Ele susțin servicii cloud, aplicații digitale și dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială.
Funcționarea lor necesită energie pentru procesoare, echipamente de stocare, comunicații și răcire.
Cercetătorii de la Harvard T.H. Chan School of Public Health și Harvard Data Science Initiative au analizat 403 asemenea instalații din SUA.
Au utilizat imagini satelitare pentru identificarea infrastructurii și au estimat consumul individual de electricitate.
Ulterior, au corelat cererea de energie cu date ale Agenției americane pentru Protecția Mediului privind centralele electrice și emisiile acestora.
În scenariul central, consumul anual a fost estimat la aproximativ 82 TWh.
Acesta corespunde unei ponderi de 1,8% din electricitatea consumată în Statele Unite în perioada analizată.
Intervalul de 68–99 TWh reflectă diferențele dintre scenariile privind gradul de utilizare a instalațiilor.
Lucrarea nu a măsurat direct consumul fiecărui server și nu a putut separa electricitatea utilizată pentru inteligență artificială de cea destinată altor servicii informatice.
Prin urmare, cele 25,7 milioane de tone nu reprezintă exclusiv emisiile generate de aplicațiile AI.
Gazele și cărbunele furnizează peste jumătate din electricitate
Cercetarea estimează că aproximativ 54% din energia atribuită centrelor analizate provenea din surse fosile.
Gazele naturale reprezentau aproximativ 38%, iar cărbunele 15%, cu diferențe determinate de rotunjiri și de structura producției.
Distribuția surselor nu este uniformă între state.
Unele instalații funcționează în regiuni unde producția de electricitate are o intensitate ridicată a emisiilor.
Altele beneficiază de un amestec energetic cu ponderi mai mari ale surselor regenerabile sau nucleare.
Patru state – Virginia, Oregon, Ohio și Iowa – concentrau peste jumătate din consumul electric estimat pentru instalațiile analizate.
De ce contează locul în care este construit un centru de date?
Pentru că două instalații cu același consum pot fi asociate cu emisii diferite, în funcție de structura energetică regională.
Cercetătorii au calculat o intensitate medie ponderată de aproximativ 314 grame CO₂ pentru fiecare kWh consumat.
Media americană corespunzătoare metodei de calcul utilizate era de aproximativ 348 grame CO₂/kWh.
Aceste valori nu arată câtă energie suplimentară a fost produsă exclusiv pentru fiecare centru, ci oferă o atribuire contabilă bazată pe producția rețelelor regionale.
De ce impactul asupra sănătății ar putea depăși problema CO₂
Producerea electricității prin arderea combustibililor fosili eliberează și alte substanțe poluante.
Printre acestea se numără particulele fine, oxizii de azot și dioxidul de sulf, în funcție de combustibil și tehnologia utilizată.
Acești poluanți sunt relevanți pentru sănătatea respiratorie și cardiovasculară.
Centrul de date poate fi situat la o distanță considerabilă de centrala care produce electricitatea consumată.
În consecință, presiunile asupra mediului și sănătății pot apărea în alte comunități decât cele care găzduiesc infrastructura digitală.
Totuși, cercetarea Harvard nu a cuantificat efectele medicale asupra populațiilor expuse.
Autorii identifică evaluarea sănătății drept o direcție pentru cercetări viitoare.
Există și o limitare temporală.
Datele se referă la mai 2024–aprilie 2025. Industria a continuat să se extindă ulterior.
Autorii consideră posibil ca emisiile actuale să fie mai mari, dar studiul nu oferă o măsurătoare verificată pentru întregul an 2026.
Ce înseamnă rezultatele pentru Europa și România
Extinderea infrastructurii AI ridică întrebări privind capacitatea rețelelor electrice, prețurile energiei și mixul de producție.
În România, dezvoltarea unor centre de date de mare capacitate ar necesita evaluarea consumului, a racordării și a impactului energetic.
Nu există în această cercetare o estimare a emisiilor centrelor de date românești.
Valorile americane nu pot fi transferate automat, deoarece structura producției electrice diferă.
O analiză relevantă pentru România ar trebui să includă consumul efectiv, localizarea instalațiilor, energia utilizată și nevoile de răcire.
Ar trebui evaluată și disponibilitatea producției suplimentare cu emisii reduse, nu doar existența unor contracte comerciale pentru energie regenerabilă.
Contractele și certificatele pot avea reguli contabile diferite de alimentarea fizică a unei instalații în fiecare oră.
Cercetătorii Harvard solicită mai multă transparență asupra consumului și a amplasării infrastructurii digitale.
Fără asemenea date, autoritățile și comunitățile pot subestima costurile energetice ale expansiunii tehnologice.
Inteligența artificială poate produce un răspuns în câteva secunde. Electricitatea necesară acelui răspuns provine însă dintr-un sistem fizic, unde gazele, cărbunele și emisiile nu dispar odată cu închiderea ferestrei de conversație.




