Raportul global al ONU privind peștii migratori de apă dulce, lansat la 24 martie 2026 la COP15 al Convenției privind Speciile Migratoare de la Campo Grande, Brazilia, a pus în cifre o realitate pe care ecologii o semnalau de decenii: populațiile de pești migratori de apă dulce au scăzut la nivel mondial cu aproximativ 81% față de 1970. Aproape toate speciile listate de Convenție — 97% din cele 58 de specii catalogate — sunt acum amenințate cu extincția.
Europa nu stă mai bine decât media globală. Pe continent, declinul populațiilor de pești migratori de apă dulce este estimat la 75% față de 1970, conform datelor Living Planet Index compilate de World Fish Migration Foundation, ZSL, IUCN, WWF și parteneri. Somon, anghilă, păstrăv, sturion — specii care au definit ecosisteme și economii fluviale timp de milenii — sunt acum în picaj.
Dunărea, ultimul refugiu european al sturionilor
Într-un context european dezolant, Dunărea rămâne singura apă de suprafață din UE cu populații de sturioni care se reproduc natural. Patru specii supraviețuiesc în sectorul inferior: beluga (Huso huso), morunul stelat (Acipenser stellatus), nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii) și cega (Acipenser ruthenus). O a cincea specie, viza (Acipenser nudiventris), a fost declarată extincta în Dunăre în 2022 de IUCN.
Principalul obstacol fizic în calea migrației lor: barajele Porțile de Fier I și II, construite în anii 1970-1980 la granița României cu Serbia. Cele două hidrocentrale, cele mai mari de pe Dunăre, blochează accesul sturionilor la 800 de kilometri de râu și la zonele de reproducere din cursul mijlociu al fluviului. O belugă care voia să ajungă la bancurile de pietriș din bazinul Dunării Mijlocii pentru a depune icre nu mai poate face asta de cincizeci de ani.
ICPDR — Comisia Internațională pentru Protecția Dunării — a finanțat un studiu de fezabilitate pentru a identifica soluții de pasaje pentru pești la Porțile de Fier, un proiect extrem de dificil din punct de vedere tehnic din cauza diferenței de nivel de 35 de metri la Porțile de Fier I. Fără o soluție la această barieră, orice program de repopulare are un efect limitat.
Braconajul — problema care nu dispare
România a interzis permanent pescuitul sturionilor sălbatici în 2021. Bulgaria a extins interdicția la nivel indefinit de la 1 ianuarie 2026. Interdicția există și în Serbia, Austria, Georgia, Rusia și Turcia. Cu toate acestea, studiile WWF din perioada 2016-2020 au documentat o piață ilegală activă de carne și icre de sturion în toate țările riverane Dunării inferioare. Braconajul persistă, alimentat de profitabilitatea extremă a caviarului — o singură femelă poate conține 2-5 kilograme de icre, valorând mii de euro.
Un proiect de monitorizare desfășurat la Isaccea, Tulcea, și finanțat din fonduri de coeziune europene, a incubat și eliberat în Dunăre peste 25.000 de pui de sturion în ultimii trei ani. Cercetătorii au confirmat în 2023 reproducerea naturală a nisetului rusesc — un semn fragil de speranță, dar insuficient față de amploarea colapsului.
Ce cere raportul ONU
Raportul CMS din martie 2026 propune includerea a 325 de specii în programe de conservare internaționale coordonate și identifică Dunărea ca una dintre prioritățile globale de restaurare a conectivității fluviale, alături de Amazon și Mekong. Concluzia autorului principal, Dr. Zeb Hogan: „Protejarea acestor specii va necesita ca țările să colaboreze pentru a menține râurile conectate, productive și pline de viață.”
