O analiză exhaustivă publicată în septembrie 2025 în The Lancet Child & Adolescent Health de cercetători de la NYU Langone Health a sintetizat sute de studii recente privind expunerea copiilor la chimicalele din plastic. Concluzia centrală, formulată fără echivoc de autorul principal, profesorul Leonardo Trasande de la NYU Grossman School of Medicine: „Descoperirile noastre indică rolul plasticului în originile timpurii ale multor boli cronice care se extind în adolescență și vârstă adultă.”
Raportul identifică trei clase de substanțe chimice drept principalele vinovate — ftalații, care fac plasticul flexibil; bisfenolii, care îi conferă rigiditate; și substanțele perfluoroalchilate (PFAS), care îl fac rezistent la căldură și apă. Toate trei sunt prezente în produse de uz curent: ambalaje alimentare, jucării, recipiente de bucătărie, bonete de duș, textile impermeabilizate, bonuri termice.
Ce fac aceste substanțe în organismul unui copil
Mecanismele identificate în studii sunt multiple și interconectate. Ftalații și bisfenolii acționează ca disruptori endocrini — interferează cu hormonii și afectează procese biologice fundamentale, de la dezvoltarea organelor reproductive la metabolismul grăsimilor. PFAS declanșează inflamație cronică și perturbă funcția imunitară.
Rezultatul cumulat al expunerii timpurii, documentat în mii de studii pe gravide, fetuși și copii: risc crescut de obezitate, infertilitate masculină și feminină, astm bronșic, boli cardiovasculare și diabet. Mai îngrijorător, substanțele sunt asociate și cu tulburări ale dezvoltării creierului — studiile leagă expunerea prenatală și în copilărie de scăderi ale QI, ADHD și autism.
Expunerea nu poate fi eliminată, dar poate fi redusă
Autorii recunosc că plasticul nu poate fi eliminat din viața modernă și că are un rol esențial în medicină — ventilatoare pentru prematuri, nebulizatoare, catetere. Nu acesta e problema. Problema este utilizarea inutilă și necontrolată în produse alimentare și de uz cotidian, mai ales în contact cu copiii mici, ale căror sisteme biologice sunt în plină formare și mai vulnerabile la perturbări hormonale.
Pași concreți pe care cercetătorii îi recomandă: evitarea încălzirii alimentelor în recipiente de plastic, preferința pentru sticlă sau inox pentru depozitarea și prepararea alimentelor, reducerea contactului copiilor cu jucăriile din PVC moale și cu ambalajele alimentare plastifiate.
Contextul politic: Tratatul Global al Plasticului
Publicarea studiului a coincis cu o reuniune internațională la New York dedicată impactului plasticului asupra sănătății umane și cu negocierile pentru un Tratat Global al Plasticului — inițiativă ONU aflată încă în faze incipiente de negociere. Cercetătorii de la NYU Langone au subliniat că progresul individual este insuficient fără schimbări de reglementare la scară globală, care să elimine substanțele chimice periculoase din produsele destinate copiilor.
