Un fenomen care apare o dată pe deceniu, cel mult, este acum în curs de formare în Oceanul Pacific. Modelele climatice ale ECMWF, NOAA și Organizației Meteorologice Mondiale confirmă în unanimitate: după trei ani de La Niña, Pacificul tropical se încălzește rapid. Estimările actuale arată o probabilitate de 98% pentru un El Niño moderat spre puternic în a doua jumătate a lui 2026, cu o șansă de 20-25% ca evenimentul să atingă pragul de Super El Niño — adică anomalii ale temperaturii suprafeței oceanice de peste +2°C față de media istorică.
Ultimele trei Super El Niño au fost în 2015-2016, 1997-1998 și 1982-1983. Dacă evenimentul din 2026-2027 atinge intensitățile prognozate de unele modele — anomalii locale de +3 până la +4°C — ar putea deveni cel mai puternic din istoria observațiilor moderne.
Cum funcționează mecanismul
El Niño nu e un simplu val de căldură localizat în Pacific. E un reset atmosferic planetar. Când apele din Pacificul tropical se încălzesc anormal, se modifică circulația Walker — un sistem de curenti de aer ecuatorial — și, în cascadă, se schimbă jet stream-ul global. Asta înseamnă că ceea ce se întâmplă la 15.000 de kilometri distanță se resimte direct în Europa și implicit în România, prin modificarea traiectoriei sistemelor de presiune atlantice.
Conform analizei Severe Weather Europe, prognozele pentru toamna și iarna 2026-2027 arată deja o semnătură El Niño clară asupra Europei: o zonă de presiune joasă în Atlanticul de Nord și un flux mai activ din vest spre continent. Istoricul Super El Niño arată că iernile europene asociate cu astfel de evenimente tind să fie mai calde decât media în centrul și nordul continentului, cu precipitații mai abundente în sudul și estul Europei — inclusiv în România.
Când se vor simți efectele
Organizația Meteorologică Mondială avertizează că efectul maxim al unui El Niño asupra temperaturii globale vine cu un decalaj de aproximativ trei luni față de vârful oceanic. Dacă evenimentul va atinge intensitatea maximă în iarna 2026-2027, impactul termic global se va resimți cel mai puternic în 2027. Carbon Brief estimează că dacă un Super El Niño se confirmă, 2027 va stabili un nou record de temperatură globală — depășind 2025, deja al doilea cel mai cald an din istoria instrumentală.
Vara lui 2026, care deja se află sub influența El Niño emergent, arată în prognozele pe termen lung temperaturi peste medie pentru centrul și nordul Europei, cu precipitații mai abundente în sud și est.
Ce contează pentru România
România se află în zona de influență directă a modificărilor de jet stream asociate El Niño. Iernile precedente cu El Niño puternic au adus în România o alternanță accentuată între episoade calde și invazii de aer arctic — un tipar de instabilitate, nu de iarnă blândă uniformă. Dacă Vortexul Polar slăbește — un mecanism pe care Severe Weather Europe îl consideră posibil tocmai prin combinația Super El Niño plus pierderea accelerată de gheață arctică — valurile de frig polar pot deveni mai frecvente și mai severe în estul Europei.
Agricultura, producția energetică și gestionarea resurselor de apă sunt sectoarele cele mai sensibile la această variabilitate. ANM nu a emis încă o prognoză sezonieră publică pentru iarna 2026-2027, dar datele internaționale sunt deja disponibile și indică un sezon cu risc ridicat de extreme.
