Risipa alimentară de care vorbește tot mapamondul, prin Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite, i-a determinat pe oamenii de știință să caute metode prin care pot să afle care este durata de viață a unui produs, pe traseul câmp-furculiță și care ar fi factorii care determină deterioarea rapidă a acestu. Scopul experimentului este acela de reducere a cantității de alimente proaspete care sunt aruncate, din cauză că nu sunt consumate la timp. În timp ce o treime din alimentele produse sunt risipite sau pierdute, există o altă lume care suferă de foame. Experții implicați în Proiectul FreshProof, au montat niște senzori de înaltă tehnologie pe niște căpșune irlandeze, pentru a monitoriza condițiile de mediu ale produsului, în fiecare etapă a lanțului de aprovizionare. Proiectul s-a bazat pe ani de experiență în rândul fermierilor și distribuitorilor cu privire la momentul în care un produs a depășit perioada oprimă.
Durata de viață a produsului, în strânsă legătură cu ambalajul său
Pe lângă utilizarea senzorilor de temperatură de-a lungul rutelor de distribuție, cercetătorii au folosit camere hiperspectrale pentru a oferi informații detaliate despre fructe. Datele obținute i-au făcut optimiști pe oamenii de știință, previzionând că aceste informații, de două ori mai precise ca înainte, vor putea fi obținute și doar prin intermediul unor camere standard.
Un alt grup de cercetători, specializați în chimia materialelor, lucrează pentru a crea BIOSMART. E vorba despre reducerea cantității ambalajelor în care vin împachetate aceste alimente.
Aproape niciun ambalaj alimentar este compostabil și multe forme de plastic nu sunt reciclabile, spun specialiștii. Una dintre soluțiile celor implicați a fost să creeze materiale mai durabile pe bază de bio, suficient de solide pentru a transporta alimente, dar capabile să se descompună ulterior.
Aplicații împotriva risipei alimentare care funcționează și în România
Un al doilea obiectiv a fost proiectarea ambalajelor folosind numai materiale complet compostabile sau reciclabile. La fel ca FreshProof, BIOSMART abordează, de asemenea, deșeurile alimentare prin utilizarea senzorilor care detectează diferențe marginale ale gazelor – oxigen, amine și dioxid de carbon – din interiorul ambalajului. Studiile arată că modificările nivelului de gaz, detectate de senzorii imprimați în interiorul ambalajului, afectează starea alimentelor.
Până una-alta, IT-iștii au creat aplicații care să ajute la reducerea risipei alimentare. Câteva funcționează și în România și pot fi accesate foarte ușor, odată descărcate în telefon: Bonapp.eco, Munch Karma, Too good to go, NoWaste, Olio. Scopul acestor aplicații este combaterea risipei alimentare, prin comercializarea produselor adunate din rafturile cu reduceri sau a celor rămase nevândute în restaurante/hoteluri/cafenele, pe durata unei zile și la un preț mai mic cu 40 până la 80%.
