Totul se învață, inclusiv cum se „aruncă” gunoiul în mod eficient. Este vorba despre campaniile de informare, educare, derulate de Ministerul Mediului pentru gestionarea deșeurilor. La solicitarea noastră, oficialii acestei instituții au menționat, că au informat „publicul țintă”(n.r. ținta ar fi trebuit să fie toată România, nu un grup anume) despre întreg lanțul de valorificare a deșeului, care trebuie privit ca o resursă și nu doar ca un gunoi.
Campania „Un’ Doi Trei” a fost derulată de Asociația OIREP ambalaje, cu sprijinul Ministerul Mediului, anul trecut(n.r 2022) și a avut ca scop educarea cetățenilor și informarea acestora cu privire la importanța colectării separate a deșeurilor de ambalaje la sursă.
Campania „Un’ doi trei” a avut un buget de aproximativ 200 000 euro, din bugetul OIREP Ambalaje, menționează oficialii Ministerului Mediului, semn că sprijinul lor a fost doar logistic.
Cât ne costă să învățăm cum se aruncă gunoiul. 27 de milioane din Fondul de Mediu
Tot în primăvara anului trecut, MMAP a lansat și derulat campania națională „Curățăm România!”, cu rezultate notabile: peste 500 000 kg deșeuri colectate, peste 30 000 de voluntari implicați în peste 1500 acțiuni de ecologizare, alături de mii de elevi. Autoritățile implicate în Curățăm România (RNP, ANAR, GNM, ANPM, ANANP și ARBDD) au răspuns provocării colectării separate. Bugetul acestei campanii a fost de 27.000.000 lei și a fost finanțată din Fondul de Mediu.
Campania „Curățăm România!” a avut pagină de Facebook, Instagram, Twitter, Linkedin, aceste canale fiind create pentru ca informațiile să ajungă la cât mai multe persoane din categoriile de public țintă vizate.
La sfârșitul anului trecut, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a lansat cea mai amplă campanie națională de informare și conștientizare a populației în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, sub umbrela ”Reciclăm în România”.
Campania „Reciclăm în România” are un buget de aproximativ 10 000 000 lei. Scenariu: „Nea Mărin” va ști ce să facă cu gunoiul de grajd, în tip ce dă tap-tap pe Instagram. Ghinion: „Nea Mărin” ar afla ce se face cu gunoiul de grajd și cu plasticul, dar(…) nu are curent
Aceasta campanie are pagină de Facebook, Instagram, Twitter, Linkedin(n.r. rețea dedicată persoanelor, nu proiectelor) site, aceste canale fiind create pentru ca informațiile să ajungă la cât mai multe persoane din categoriile de public țintă vizate.
De asemenea, are vizibilitate pe mai multe posturi de radio și televiziune, precum și în mediul online. Este în desfășurare și rezultatele nu sunt încă măsurate, însă, noi ne imaginăm deja cum „Nea Mărin din satul Negreșești ar da tap-tap acestei campanii de informare, când iese cu vaca la păscut, numai că(…) Nea Mărin nu are telefon, nu are curent și nici nu știe să citească. El știe că vasul de toaletă se poate arunca în drum, chiar dacă mai e puțin până la groapa de gunoi. Potrivit unui studiu BRAT(n.r. Biroul Român de Audit Transmedia) profilul utilizatorilor de internet din mediul rural este dominat de persoanele tinere din localităţi de peste 4.000 de locuitori. Conexiunea la internet este, evident, dependentă de cea la rețeaua electrică.
Este evident că aceste campanii de informare se adresează persoanelor cu un anumit nivel de trai, însă(…) trebuie să ajungă la toți românii, chiar și la cei care nu au internet și nu se uită la TV pentru că fie nu au, fie nu îi interesează decât serialele turcești.
În ciuda acestor sume fabuloase cheltuite de Ministerul Mediului și sponsori, cifrele nu sunt bune: România are a doua cea mai slabă rată de reciclare a deșeurilor din UE. Statul nostru se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește rata de reciclare a deșeurilor, de doar 14%, potrivit unui infografic al UE. Prin urmare, ceva este eronat: mesajul, instrumentele de comunicare, vectorii de imagine sau poate chiar lipsa amenzilor.
