Despre ratarea intrării României în Spațiul Schengen, se poate spune că are și părți bune pentru noi, dacă ne referim la importurile de deșeuri care pătrund în spațiul românesc. Autoritățile române spun că: „Deșeurile care ajung în România din alte țări europene sunt aduse de firme românești, trecute în documentele oficiale drept materie primă pentru reciclare, însă firma care le aduce rămâne cu 10% prelucrat și 80% ajunge la groapă”. Astfel, o Românie aparținătoare spațiului european fără frontiere ar insemna mai multe transporturi cu deșeuri, declarate ca fiind produse second-hand și scăpate de monitorizarea prin sistemul european al trasabilității, arată o analiză Europa Liberă.
Începând cu 1 iulie a acestui an, a intrat în vigoare Legea Trasabilității care face că traseul(indiferent de manieră în care este adus) pe care se deplasează transporturile cu deșeuri, având că destinație reciclarea, să fie verificat pe tot parcursul, astfel încât cantitatea care intră în țară să fie aceeași cu cea destinată reciclării, la destinație.
Pentru a opri acest trafic cu deșeuri, România a impus doar 19 puncte de intrare în țară, care pot fi mai ușor monitorizate de către autorități, astfel încât să poată fi exclusă depozitarea acestora pe traseu până la punctul de reciclare.
Potrivit statisticlor, 24000 tone de deșeuri au fost exportate ilegal în România între 2020-2021. Aderarea la Schengen poate deschide aceste granițe și mai larg, dacă românii și bulgarii ar intra în spațiul liber de circulație. Problemele care pot apărea vin din direcția gunoiului destinat activităților industialel(fabricarea cimentului) sau de la acelea declarate produse second-hand, dar care, în realitate sunt deșeuri.
Ce impact ar avea intrarea în Schengen în ceea ce privește managemntul deșeurilor. România, codașă la reciclat, fruntașă la depozitat
Studiile arată că, în țări precum Belgia, Țările de Jos, Danemarca, Suedia, Germania, Austria și Finlanda, depozitarea deșeurilor nu se mai practică aproape deloc. Aici, incinerarea joacă un rol important alături de reciclare. Germania și Austria sunt, de asemenea, principalele țări din UE în care se practică reciclarea. Practică depozitării deșeurilor rămâne populară în Europa de Est și de Sud. În zece țări, jumătate sau mai mult din deșeurile municipale sunt depozitate la gropi de gunoi. Î
În Malta, Cipru și Grecia, acest procent depășește 80 %; în Croația, România, Bulgaria și Slovacia, el este de peste 60 %, în timp ce, în Spania și în Portugalia el este, de asemenea, de 50 % sau mai mult. Și alte țări utilizează incinerarea, iar circa o treime din deșeuri ajung în gropile de gunoi: Lituania, Letonia, Irlanda, Italia, Franța, Estonia, Slovenia și Luxemburg. Cu excepția Letoniei și Estoniei, aceste țări au reciclat, de asemenea, peste 40 % din deșeurile menajere.
În perioada 2006-2017, depozitarea gunoiului a scăzut substanțial în Slovenia (69 %), Lituania (65 %), Letonia (64 %), Estonia (60 %) și Finlanda (57 %), dar nu și în România, mai reiese din aceeași statistică realizată la nivel european.
