Un nou articol publicat pe platforma InfoClima explorează modul în care diferite generații pot contribui la dezvoltarea comunităților interesate de energia regenerabilă.
Infoclima: Ce generații pot contribui pentru dezvoltarea unor comunități care caută energia regenerabilă?
Pornind de la întrebarea privind implicarea generatiilor în aceasta direcție, articolul analizează rezultatele unui sondaj efectuat de BARES (Barometrul României Responsabile) și este semnat de Paul-Ioan Kasprovschi și Claudiu Butacu.
Sondajul arată că 36% dintre români sunt dispuși să se implice în protejarea mediului și să contribuie la binele comunității.
Această calitate pe care o regăsim mai ales în generațiile mature, poate fi transferată către cele mai tinere, precum generația Z.
Studiul arată că suntem interesați constant de ecologie, dar și de consumarea unui tip de energie din surse regenerabile — concluzii importante pentru construirea unor comportamente mai responsabile față de mediu, la nivel național.
Sondajul arată că românii sunt împărțiți în 4 grupuri distincte (denumite cele 4 Românii), în momentul în care este vorba despre protecția mediului:
Avangardiștii sustenabilității (36%). Avangardiștii reprezintă categoria cea mai preocupată de binele social și de ecologie. De asemenea, această categorie este cea mai înclinată să contribuie la schimbări pozitive în comunitate
Centrații sociali (22%). Centrații pe sine sunt satisfăcuți cu stilul actual de viață, au grijă de sănătatea lor (fizică și emoțională), dar pun accentul pe individualism. Aceștia nu sunt interesați de partea spirituală sau conștiință socială. Totuși, au un interes relativ ridicat față de ecologie.
Spectatorii sociali (26%). Au o satisfacție medie cu stilul de viață, nu doresc să se implice civic sau să facă schimbări. Acest segment are evaluări medii spre scăzute pe toate dimensiunile analizate
Cei deconectați sociali (16%). Nu sunt mulțumiți de aspectele ce țin de alimentație, de sănătatea mintală și emoțională și nici de partea spirituală. Nu sunt interesați de ecologie sau de implicarea civică și conștiința socială.
Concluziile studiului indică un interes semnificativ pentru ecologie și pentru utilizarea energiei din surse regenerabile
În egală măsură, concluziile au un impact important asupra adoptării unor comportamente mai responsabile față de mediu la nivel național.
Studiul introduce și adaptează pentru prima dată în peisajul românesc metodologia Lifestyles of Health and Sustainability (LOHAS).
Această metodologie oferă o segmentare a românilor pe criterii de stil de viață și responsabilitate socială și explorează șase dimensiuni cheie: Sănătate Fizică, Echilibru Psihic, Echilibru Emoțional, Spiritualitate, Conștiință Socială, Ecologie.
