A pierdut Rusia războiul energiei? În vara lui 2022 se părea că Rusia a dat o lovitură dură Europei și statelor de la Vest de ea în general folosindu-se de una dintre cele mai puternice arme pe care le are. Energia. Prețurile au explodat pe fondul temerilor că poate urma o penurie, mai ales în cazul unei ierni grele.
Presupunerea era că acest șantaj energetic va face statele UE și NATO să renunțe la sprijinul lor pentru Ucraina, ceea ce ar fi permis Rusiei să iasă victorioasă din războiul pe care l-a declanșat acum un an.
Europa s-a dovedit mult mai hotărâtă și rezilientă de atât. Rusia a mizat greșit, considerând că poate juca așa cum vrea pe o piață care îi cumpăra 75% din gaz și 55% din petrolul de export. Și a mizat pe faptul că poate forța mâna Europei încă dinainte de invazie, în 2021, când a provocat mare parte din criza energiei la nivel mondial refuzând să crească livrările în momentele de lipsă.
Acum UE importă doar 8-9% din gazul său din Rusia. Față de 40% acum un an. Germania, un mare importator, a avut chiar ZERO importuri de gaz rusesc la începutul lui 2023.
Ce s-a întâmplat? Pe scurt, Europa a găsit surse alternative de energie, în special Gaz Petrolier Lichefiat (GPL), a impus un plafon la prețul energiei rusești, dar a și reușit să ia măsuri direct din ‘‘setul de instrumente’’ al Green Deal / Pactul Verde European. Adică să reducă semnificativ consumul de energie și să producă mari cantități de energie regenerabilă.
Rezultatul e că în acest moment Rusia pierde aproximativ 160 de milioane de euro pe zi comparativ cu banii pe care îi încasa în perioada de vârf din vara lui 2022. Iar prețurile au scăzut SUB nivelul dinainte de invadarea Ucrainei din 24 februarie 2022.
Mai mult, inclusiv datorită faptului că am avut o iarnă neobișnuit de caldă din cauza încălzirii globale, Europa a trecut fără probleme peste această perioadă, așa că suntem asigurați cu energie pentru multe luni de acum încolo.
Cum au devenit europenii mai ‘‘verzi’’ datorită lui Putin
Ce faci când nu mai ai suficientă energie sau ea devine prea scumpă? Consumi mai puțină și găsești alternative. Ceea ce europenii au și făcut, fac și vor continua să facă pentru următorii ani, prin direcțiile pre-război setate de Pactul Verde și planuri noi, complementare, precum RePower EU. Între august și noiembrie 2022, consumul de energie în UE a scăzut cu 20%. Au fost și reduceri voluntare, dar și reduceri generate de măsuri precum eficiența energetică a clădirilor sau instalații industriale cu consum mai redus.
Dar asta nu a fost tot. Alte surse de energie au ocupat locul lăsat de gazul și petrolul din Rusia. În timp ce e adevărat că a existat o creștere mică – și temporară, se pare – a consumului de combustibili fosili în 2022, de 3%, și că nuclearul și-a făcut partea sa, cea mai mare parte a energiei noi a venit dinspre regenerabile.
Pentru prima dată, energia solară plus eoliană a depășit gazul pentru generarea de electricitate, cu 25% din total.
Solarul a crescut cu 25%, adică 41.4 GW, într-un an și continuă să o facă, iar Solar Power Europe se așteaptă să se TRIPLEZE capacitatea instalată în doar 3 ani, până în 2026. Industria eoliană nu a cunoscut un an atât de bun, din cauze diverse, dar și-a adus contribuția sa și rămâne un pariu solid chiar pe termen scurt.
Pompele de căldură au văzut creștere spectaculoase, cu 120% în Polonia, Olanda a crescut cu 57%, Germania cu 53%, iar Finlanda cu 50%. Franța, care este deja cea mai mare piață europeană pentru pompe de căldură, a crescut și ea cu 30%, cu un total de 3 milioane vândute în întreaga Europă, un record.
Tot un record și tot unul cu 3 milioane am văzut și la automobile electrice, în timp ce stocarea în baterii aproape s-a dublat la 6.000 MWh.
Trendul anti-combustibili fosili și pro-soluții cu emisii foarte reduse de carbon (regenerabile, nuclear) e de așteptat să continue, spune organizația Ember. Spre exemplu, generarea de electricitate din surse fosile e de așteptat să scadă cu 20% în 2023.
Dar asta nu e tot. Politicile verzi ale UE au o singură direcție: Mai puțină energie risipită, mai puțină energie din surse fosile, sustenabilitate. Iar ele devin tot mai riguroase de la an la an, dar în același timp mobilizează și sume mari, făcând din Green Deal nu doar ceva ce impune politici dar și contribuie cu minimum 1.000 de miliarde de euro la asta.
Vești proaste pentru Rusia, care a ieșit rău din acest gambit cu energia și e de așteptat să iasă și mai rău în această confruntare în următorii ani. Așa cum crede chiar Fatih Birol, directorul Agenției Internaționale a Energiei.
Cu toate astea, nu e cazul să ne relaxăm. Europa a ieșit relativ bine din acest război al energiei, dar nu fără urme și nu fără pierderi pentru economia sa.
Cert e că politicile verzi și-au arătat utilitatea în aceste momente de criză. Și vor continua să o facă Europa mai puternică.
