Tranziția spre o societate cu emisii reduse de gaze cu efect de seră este în plin elan în acest moment, stimulată de Green Deal / Pactul Verde European și de necesitățile impuse de invadarea de către Rusia a Ucrainei și criza energetică provocată ca urmare.
Nevoia, obligațiile impuse de Uniunea Europeană și guvernele naționale și banii puși la bătaie – doar Green Deal pune la bătaie minimum 1.000 de miliarde – au dus la ‚‚explozia’’ unor piețe. Unele dintre ele au cunoscut creșteri amețitoare, iar toate semnele ne arată că o parte din aceste piețe, dacă nu toate, vor continua să se extindă pentru mulți ani de acum încolo.
Să analizăm 5 dintre acestea și perspectivele lor de creștere.
- Pompele de căldură
Trendul este unul pe termen lung. În 2020, Agenția Internațională a Energiei estima că piața pompelor de căldură se va tripla până în 2030 la nivel mondial. Acum estimarea sa pare mult prea conservatoare. Ce s-a întâmplat?
În primul rând invadarea Ucrainei de către Rusia și criza energetică rezultată- sau mai curând spus accentuată, pentru că Moscova provocase criza din 2021 – cu prețurile la gaz ajungând la un moment dat la niveluri astronomice. Chiar dacă acestea au scăzut între timp, asta a accentuat mult trendul deja solid înspre pompele de căldură, care sunt alternative la îndemână la gaz.
În al doilea rând, eforturile europene din sfera Pactului Verde dau un impuls de creștere acestui domeniu, prin noile proiecte de directive – cea a Eficienței Energetice a Clădirilor și cea privind Energia Regenerabilă.
Probabil că recordul oficial e deținut de Polonia, acolo unde creșterea este de 120% într-un singur an. Olanda a crescut cu 57%, Germania cu 53%, iar Finlanda cu 50%. Franța, care este deja cea mai mare piață europeană pentru pompe de căldură, a crescut și ea cu 30%.
În timp ce nu avem date oficiale pentru România, specialiști consultați de publicația Panorama sunt de părere că stăm chiar mult mai bine, cu piața TRIPLÂNDU-SE în 2022.
În așteptarea unor date oficiale, putem totuși să estimăm că piața pompelor de căldură va cunoaște creșteri masive pentru mulți ani de acum încolo.
2. Anveloparea clădirilor
Eficiența energetică a clădirilor este ‚‚inima Pactului Verde European’’, asta pentru că 40% din energie și 35% din emisiile de gaze cu efect de seră sunt produse de / în clădiri. Mai mult, beneficiile eficientizării energetice a clădirilor sunt majore, cu 1 euro investit în această zonă returnând alți 4 în economie, direct și indirect.
Asta înseamnă creșteri pentru materiale precum vata minerală (care are un avantaj datorită accentului pus pe siguranța la incendiu), polistiren, spume termoizolante, dar și pentru geamuri termoizolante și toate soluțiile care contribuie la anvelopa unei clădiri.
Anul 2022 a început formidabil pentru această piață, chiar dacă explozia prețurilor la energie a tăiat aripile acestei creșteri. Cu toate astea, mulți jucători mari au anunțat creșteri cu 30, 50 sau chiar 70% a cifrei de afaceri, iar fabrici noi au fost deschise.
Este de așteptat ca și această zonă să crească masiv, mai ales că Uniunea Europeană impune treptat trecerea la clădiri cu consum aproape zero și, în curând, chiar zero.
În plus, pune la bătaie și bani. Doar prin fondurile europene clasice și prin PNRR (Planul Național de Reconstrucție și Reziliență), România va primi câteva miliarde de euro pentru eficiența energetică a clădirilor. Este posibil ca aceste sume să meargă undeva în zona a 6 miliarde de euro pentru actualele exerciții bugetare, în funcție de cum alegem să cheltuim sumele.
Oricum, și această zonă este una de ‚‚ocean albastru’’, în condițiile în care majoritatea construcțiilor din România sunt ineficiente din punct de vedere energetic.
3. Solar și eolian
Să spui că trebuie să mizezi pe aceste surse regenerabile este deja un ‚‚no brainer’’. Asistăm la un ‚‚bum’’ al energiei regenerabile care nu se va termina prea curând.
În România principala problemă ține de dificultățile – accidentale sau nu – pe care le are de înfruntat industria din partea statului. Chiar și acest lucru se schimbă. Lent, prea lent, dar lucrurile se întâmplă, sub efectul acelorași 2 factori: Războiul + criza energetică și reglementările europene.
Chiar și așa, lucrurile sunt promițătoare, mai ales că nu avem cum să evităm inerția transformărilor. Foarte recent a început în România lucrările pentru cel mai mare parc solar din Europa, la Arad, o investiție de 800 de milioane de euro. Asta în condițiile în care deja la începutul anului erau anunțate mai multe proiecte, doar primele 10 însumând 1.3 miliarde de euro, conform Ziarul Financiar.
4. Baterii
Odată cu trecerea masivă spre energie regenerabilă și mașini electrice, nevoia de baterii crește și ea pe măsură.
Ca și în alte zone, România este teren semi-virgin pentru baterii, deși există câțiva jucători în creștere, inclusiv unul care livrează pentru Mercedes.
Germanii de la VARTA erau anunțați și ei ca aproape veniți în România cu o investiție de 1 miliard de euro, dar acum câteva luni au anunțat că au amânat o decizie finală.
Cert este că nici acest domeniu ‚‚nu mai are cale de întoarcere’’, din moment ce fără capacități de stocare și fără baterii pentru mașini electrice obiectivele de mediul ale Uniunii Europene sunt foarte greu de atins.
Trebuie amintit mai ales faptul că din 2035 nu vor mai putea fi vândute mașini noi care au motoare cu combustie internă, ceea ce înseamnă un spațiu aproape nelimitat pentru vehiculele electrice.
5. Industria verde
A merge pe direcția verde nu înseamnă neapărat să renunți la combustibilii fosili. Chiar și reducerea emisiilor (folosind cuptoare, utilaje care consumă mai puțină energie) înseamnă un pas înainte.
Și se investește masiv în direcția asta. Nu e vorba doar despre emisii. Din punctul de vedere al producătorului, să îți reduci serios consumul de energie înseamnă că ești mult mai competitiv față de alți jucători din piață.
Dar asta nu e tot. Există o tendință puternică de a trece la procese industriale verzi, adică fără sau cu puține emisii de carbon.
Poți face, spre exemplu, ‚‚oțel verde’’, adică unul care nu folosește combustibili fosili pentru a produce metalul.
Sau poți face, așa cum vom s-a anunțat despre o investiție de 650 de milioane de euro la Oradea, o fabrică de anvelope cu emisii zero de carbon.
Posibilitățile sunt mari. Rămâne de văzut cât de mult va profita România.
