Oamenii au cele mai mari creiere raportat la dimensiunea corpului dintre toate primatele. Știința știa asta de decenii. Ce nu știa — până acum — e că microbiomul intestinal ar fi putut juca un rol direct în această evoluție. Un studiu publicat pe 5 ianuarie 2026 în Proceedings of the National Academy of Sciences de cercetători de la Northwestern University oferă pentru prima dată dovezi experimentale directe că bacteriile intestinale influențează funcția cerebrală în moduri legate de dimensiunea relativă a creierului la primate.
Experimentul
Cercetătorii au lucrat cu șoareci fără microbiotă proprie — animale crescute în condiții sterile, fără bacterii intestinale. Apoi au implantat microbiote preluate de la trei specii de primate cu dimensiuni cerebrale diferite: oameni și maimuțe-veveriță (primate cu creier mare relativ la corp) și macaci (primate cu creier mic relativ la corp).
În opt săptămâni, creierele șoarecilor au început să funcționeze diferit în funcție de microbiota primită. Șoarecii cu microbiote de la primate cu creier mare prezentau activitate genetică cerebrală asociată cu producție energetică crescută și cu procesele de învățare. Șoarecii cu microbiote de la macaci — primate cu creier mai mic — prezentau tipare de expresie genică asociate cu tulburări de neurodezvoltare: ADHD, schizofrenie, tulburare bipolară și autism.
De ce contează
Studiile anterioare arătaseră corelații între compoziția microbiomului și aceste tulburări. Ce lipsea era dovada că microbiomul contribuie cauzal, nu că e doar un marker. Experimentul de la Northwestern e primul care demonstrează experimental că transferul de microbiote modifică efectiv funcția cerebrală — nu doar că există o asociere statistică.
„Studiul nostru arată că microbii acționează asupra unor trăsături relevante pentru înțelegerea evoluției și în special pentru evoluția creierului uman”, a declarat Katie Amato, profesor asociat de antropologie biologică și investigatorul principal al studiului. „Dacă creierul uman e expus acțiunii microbilor nepotriviți, dezvoltarea sa se va schimba.”
Mecanismul propus
Creierul uman e un organ extrem de costisitor energetic — consumă circa 20% din energia totală a corpului, deși reprezintă doar 2% din greutatea corporală. Studii anterioare din același laborator arătaseră că microbiota primatelor cu creier mare produce mai multă energie metabolică în intestinul gazdei. Noile date sugerează că această capacitate energetică suplimentară se traduce și în modificări ale funcției cerebrale, nu doar ale metabolismului.
Concluzia implicită e că evoluția creierului uman nu a fost doar o problemă de genetică și dietă — microbiomul intestinal ar fi putut fi un partener tăcut în acest proces, furnizând energia și semnalele necesare pentru a susține un creier mai mare și mai complex.
Limitele studiului
Experimentele au fost realizate pe șoareci, nu pe oameni sau primate. Transferul de microbiote între specii nu reproduce perfect condițiile naturale ale evoluției. Cercetătorii subliniază că rezultatele sunt o dovadă de principiu — că mecanismul există și funcționează — nu o hartă completă a evoluției creierului uman.
