Traseul măștilor sanitare începe la farmacie și se termină în canalizările din mai multe orașe din țară.
Protecția noastră, începută în urmă cu un an, proctecția pe care batem monedă și în care credem cu sfințenie, duce la o nouă sursă poluare.
Fenomenul este unul global, dar România poate candida într-un top al indiferenței și, cu ușurință, s-ar putea clasa printre primele poziții.
Locul unde nu există gunoi este, paradoxal, coșul de gunoi
Măștile sunt aruncate la voia întâmplării, în ciuda faptului că există locuri special amenajate în unele magazine. De aici, măștile sunt luate, arse și transformate în energie.
Cu toate acestea, o scurtă incursiune în Capitală sau o scurtă plimbare în oricare alt oraș din țară va demonsra că ”protecția” ajunge pe stradă, în râuri, în parcuri sau în lacuri. Cel mai evitat loc rămâne coșul de gunoi.
În Brașov, cantitatea de deșeuri care ajunge la stația de epurare a crescut cu aproape o treime în ultimul an, anunță Știrile Pro TV.
Emil Păun – șeful Stației de Epurare Brașov: ”În prima parte ați observat metoda grosieră de a aduna materialele textile pe care le antrenează apa la intrare în stație. S-a observat că este o cantitate foarte mare, mai ales pe timp de ploaie.”
Aliana Bălătescu – Purtător de cuvânt Compania Apa Brașov: ”În anul 2019 au fost colectați 600 metri cubi de deșeuri. În anul 2020 au fost colectați 800 de metri cubi de astfel de deșeuri. Deșeurile au reprezentat măști, mănuși și obiecte de protecție, inclusiv salopete de protecție”.
În Timișoara, mii de măști au înfundat țevile
Oana Mărginean – purtător de cuvânt societate de apa-canal: ”Reprezintă un pericol în ceea ce privește funcționarea sistemului de canalizare în parametrii normali”.
Dar măștile sunt aruncate de multe ori și pe străzi și reprezintă un risc de îmbolnăvire pentru oricine le atinge. Pot reprezenta un pericol inclusiv pentru căinii, pisicile sau pasările care caută hrană, mai arată sursa citată.
Revenind la natură și la pericolul aruncării deșeurilor la voia întâmplării. Lene, indiferență sau o obișnuință nocivă: în ciuda avertismentelor, în ciuda imaginilor crude și revoltătoare, mulți nu se obosesc să taie elasticul cu care este prevăzută masca.
Conform medicului Mihail Pautov, măștile reprezintă o adevărată capcană pentru mediu și pentru animale, în primul rând.
Masca, protecția noastră devine pericolul de după pandemie. Ajunsă într-un rău, va face rău țestoaselor sau peștilor. Ajunsă în câmp, va face rău animalelor. Ajunsă pe stradă, face rău tuturor.
”Așa că, primul lucru pe care vreau să îl subliniez și să îi rog pe oameni: să rupă aceste elastice, astfel încât să nu transformăm aceste măști în niște capcane.”
Pandemia duce la altă pandemie: cea a nepăsării. Iar pentru nepăsare nu există vaccin
Spuneam, în cursul lunii martie, că pandemia deșeurilor este pandemia ignorată: măști chirurgicale, măști sanitare, mănuși și viziere, toate ajung în natură, toate distrug și toate au nevoie de sute de ani ca să se dezintegreze.
Revenirea la normal nu ar trebui să însemne afundarea în indolență. Revenirea la normal ar trebui să înceapă prin conștientizarea faptului că o boală duce la alta.
Iar pentru cea din urmă nu există vaccin.
