-1.5 C
București
miercuri, 8 februarie, 2023

România, pe urmele energiei viitorului. Potențialul de energie eoliană offshore a României este de 94 Gigawatts

România este țara în care avem de toate și putem face de toate… pe hârtie. Odată cu puterea generată de noile tehnologii, vin și marile responsabilități. Este deja clar pentru toată lumea că poluarea reprezintă, la scală largă, una dintre problemele majore. Schimbările climatice au intrat în vizorul liderilor mondiali. În acest sens, pe 12 decembrie 2015 a fost semnat Acordul de climă de la Paris. Acordul era însoțit de un mesaj clar: era combustibililor fosili va fi de domeniul trecutului.

În mai bine de cinci ani de la semnarea acordului, lucrurile nu par a se fi îmbunătățit, ba chiar în timpul ăsta au fost înregistrate cele mai ridicate temperaturi, cât și emisii de 200 gigatone de dioxid de carbon.

Soluțiile există. Mai greu este, însă, cu implementarea lor. În România s-a tot discutat, dar în mare parte doar verbal, despre producerea de energie regenerabilă offshore.

Potrivit unui studiu al Energy Policy Group, potențialul de energie eoliană offshore a României este de 94 Gigawatts, capacitate naturală, din care 22 GW din turbine fixe.

Calculul se face din perspectiva în care se pot instala turbine eoliene cu potential de 22.000 MW. Astfel, producția anuală de energie rezultată ar putea atinge 239 Terawatts/h, din care 54,4 TWh produși din turbine fixe.

Potențialul este uriaș, dacă facem o comparație cu producția anuală a centralei nucleare de la Cernavodă care produce pe an circa 10 TWh sau dacă raportăm toată capacitatea de producție a României din prezent, care este de circa 60 TWh de electricitate.

Proceduri legislative neclare și sume de investiții fabuloase

Când citim cifrele, pare o utopie, cel puțin pentru nivelul la care suntem în acest moment din punct de vedere energetic. Flacăra speranței este generată de faptul că în proiectul de Strategie Energetică generat de MEEMA, cât și în Programul de Guvernare al PNL, se proiectează dezvoltarea potențialului eolian din Marea Neagră. Cu toate acestea, încă suntem departe de a concretiza ceva. În primul rând, în orice proiect spectaculos trebuie să vorbim de costuri.

Spre exemplu, costul investiției per megawatt, în onshore (eolienele de pe pământ), este de aproximativ 1,3 milioane de euro. Când vorbim de un megawatt în offshore (eolienele de pe mare), estimarea ajunge la circa 2 milioane de euro.

La un calcul rapid, investiția pentru cei 22 de mii de MW ar costa undeva la 44 miliarde de euro. Aici este problema, suma necesară este aproape dublă față de banii preconizați să vină de la Uniunea Europeană. Despre această problemă a vorbit și Iuliu Winkler, europarlamentar UDMR.

”Pentru a se putea concretiza astfel de proiecte, avem nevoie de investitori privați, iar ei la rândul lor au nevoie de niște condiții. De stabilitate legislativă, de claritate contractuală, de o legislație în România care să fie foarte clară pe termen mediu și lung, pentru că în eolianul offshore nu vorbim de proiecte de trei ani, vorbim de proiecte pe termen mai lung”

a declarat, pentru ȘtireaVerde.ro, europarlamentarul Iuliu Winkler.

Cel mai are producător de energie electrică din România, Hidroelectrica, susține neclaritatea legislativă.

”Privim cu mare interes ceea ce întâmplă cu legislaţia offshore, pentru că şi aceasta este o zonă de mare interes pentru Hidroelectrica şi, odată ce se va finaliza aşezarea cadrului legislativ, cu siguranţă vom fi parte din ceea ce va însemna procesul investiţional în energie eoliană offshore în România, pentru că Marea Neagră are un potenţial extraordinar. Hidroelectrica este pregătită să investească în această zonă”

a precizat Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica

Producătorul de energie a trecut în planul de investiții atât proiecte onshore, cât și offshore, anul estimat al punerii în funcțiune fiind 2025 și, respectiv 2026. În total, strategia presupune investiții uriașe, de 26 de miliarde de lei, dintre care aproape 7,6 miliarde în perioada 2020-2025.

“Proiectul eolian offshore va demara în baza rezultatelor unui studiu privind potențialul de producție de energie eoliană prin intermediul dezvoltării unor parcuri de profil instalate în sectorul românesc al Mării Negre, în condițiile în care până în prezent nu a fost analizată această oportunitate la nivel național”

se arată în campania de strategie.

Citește și În județul Galați, în așteptarea „SMID”-ului fiecare primar „salubrizează” cum poate. Într-o localitate s-au colectat anual 164 grame de deșeuri pe locuitor!

Primul pas ar putea fi făcut mai repede decât ne-am fi așteptat dacă politicienii și-ar concentra din prețioasa lor energie pentru a oferi un cadru legal, accesibil, pentru investitorii. Cert este că Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, este un susținător al acestor proiecte. La începutul mandatului, afirma că dorește să sa realizeze studii privind posibilitatea ca România să obtină energie electrică din parcuri eoliene amplasate în largul Mării Negre.

”Parcurile eoliene în Marea Neagră sunt un concept pe care l-am ridicat în discuția Comisiei Europene, iar acum este pe masa Comisiei Europene. Vom primi finanțări pentru așa ceva, pentru că Marea Neagră, alături de Marea Nordului, are un mare potențial de energie electrică prin potențialul de vânt, vorbim de energie regenerabilă”, declara ministrul Virgil Popescu.

Strategia Uniunii Europene

Uniunea Europeană este lider mondial în privința tehnologiei eolianelor offshore. Ținta de neutralitate climatică până în 2050 este unul dintre cele mai importante puncte pentru UE, lucru confirmat și de europarlamentarul Iuliu Winkler:

”Ne aflăm la un moment de start și acest start nou în industria și economia europeană este caracterizat de două priorități: digitalizarea și economia verde. Dacă vorbim despre economie verde, trebuie să vorbim despre energie verde și atunci avem toată gama de regenerabile. Între acestea, eolianul offshore are un rol deosebit de important. Încă de anul trecut avem o strategie a Uniunii Europene pentru energia eoliană offshore, această strategie pleacă de la o chestiune geografică, Uniunea Europeană este înconjurată de mări și oceane, iar toate acestea au un potențial remarcabil în ceea ce privește energia eoliană offshore”.

Sumele puse la bătaie de către Uniunea Europeană pentru tehnologia eolienelor offshore sunt fabuloase, vorbim de o estimare a necesarului de investiții de aproximativ 800 de miliarde de euro pentru următorii 15 ani. Producția de energie eoliană offshore, actuală, a UE este de aproximativ 12 GW, iar prin cele 800 de miliarde de euro, producția ar crește de cinci ori pe următorii 10 ani, iar până în 2050, producția ar ajunge la 300 de Gigawatts.

Domeniul OFFSHORE necesită cooperare transfrontalieră și regională

Cel mai eficient mod prin care proiectele pot fi concretizate la nivelul dorit, este crearea unui cadru regional de cooperare și integrare cu Bulgaria în acest sector. Un proiect eolian offshore comun va fi benefic atât pentru creșterea gradului de conectare a rețelelor, cât și în perspectiva cuplării piețelor de electricitate ale celor două state membre.

Este de departe cel mai interesant proiect de investiții propus în strategia de producere a energiei regenerabile, dacă el se va și realiza, va consemna o premieră în România, pentru că, momentan, nu există parcuri eoliene offshore.

Latest news
știri