Microplasticele ajung cel mai des în oceane, asemenea sedimentelor naturale. Acolo își fac loc în pantecele tuturor animalelor marine. Cu toate acestea, există o specie care pare să aibă abilitatea de a evita microplasticele, potrivit Science Alert.
Același organism marine are și capacitatea de a reveni la viață după ce e înghețat, fiert, axfisiat sau chiar bombaradt cu radiații. E vorba de tardigrada.
Tardigradele sunt animale nevertebrate de dimensiuni foarte mici, 1,5 – 0,1 mm lungime și sunt răspândite pe tot globul.
O echipă condusă de zoologul Flávia de França de la Universitatea Federală din Pernambuco din Brazilia a colectat mostre de meiofaună – nevertebrate intertidale între aproximativ 45 de micrometri și 1 milimetru – de pe sedimentele de mică adâncime ale unei plaje de nisip de pe coasta de nord-est a Braziliei, la maree scăzută.
În aceste probe, au găsit 5.629 de organisme individuale. Acestea au inclus nematode, viermi segmentați, viermi plați, viermi cu peri, acarieni, crustacee și larvele acestora. De asemenea, au fost găsite și tardigrade. Toate aceste creaturi au fost ținute în rezervoare speciale care imitau cât mai bine mediul natural. În micro-mediu au fost adăugate 100 de grame de sedimente care conțineau și particule de plastic.
Microplasticele se găsesc în toate animalele … cu excepția unuia
Analiza a arătat toate creaturile care au ingerat microplasticele. Tardigradele păreau însă a avea capacitatea de a evita aceste particule.
„Lipsa ingerării de microplastice de către Tardigrada se leagă probabil de structura aparatului lor de hrănire. Acesta include un tub bucal cu un stilt folosit pentru a străpunge și suge, mai degrabă decât pentru a ingera organismele pradă întregi”, scriu autorii.
Este important de reținut că există o mare varietate de tardigrade. Acestea au forme și mărimi diferite. Prin urmare, nu se poate confirma că toate tardigradele reușesc să evite microplasticul.
La baza acestei cercetări s-a aflat întrebarea ce impact au microplasticele asupra abundenței și diversității speciilor la această scară. Deși a fost o relație relativ simplă între concentrația și ingerarea microplasticului – cu cât erau mai multe particule de plastic, cu atât mai mult creaturile ingerau.
