18.4 C
București
duminică, 8 septembrie, 2024

Exclusiv Știrea Verde | Cum justifică Primăria Horezu retragerea din proiectul geoparcului „Oltenia de sub munte“ | Asociația Kogayon trage de mânecă Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru clarificarea „confuziilor“ și reluarea demersului

Părțile implicate în proiectul geoparcului „Oltenia de sub munte“ au transmis Știrea Verde punctele de vedere privitoare la suspendarea demersului prin care zona devenea Geoparc UNESCO.

Chiar dacă a îndeplinit toate criteriile pentru a deveni geoparc UNESCO, procesul de aderare al proiectului „Oltenia de sub munte“ a fost suspendat ca urmare a retragerii Primăriei Horezu din acest demers.

Într-o hotărâre de Consiliu Local din martie, Primăria Horezu a respins „pașii întreprinși de Asociația Kogayon pentru înființarea unui geoparc pe teritoriul UAT Horezu”.

Știrea Verde a contactat ambele entități implicate, respectiv Primăria Horezu și Asociația Kogayon, pentru lămuriri privitoare la motivele care au stat în spatele acestui eșec.

Cum justifică Primăria Horezu retragerea din proiectul geoparcului „Oltenia de sub munte“

Primăria Horezu a răspuns cu promptitudine solicitării Știrea Verde. Instituția a expus principalele motive care au dus la hotărârea de Consiliu Local din primăvară:

  • geoparcurile sunt arii protejate, cu foarte multe restricții în ceea ce înseamnă dezvoltarea și funcționarea UAT-urilor unde funcționează;
  • Asociația Kogayon a inclus și zona urbană a orașului Horezu în strategia de înființare. Primăria Horezu consideră că acest lucru e incompatibil cu ideea de geoparc;
  • În UAT Horezu, în special în zona montană, sunt mai mult obiective de interes local și chiar național. Sunt amintite Satul de vacanță și domeniul schiabil Vârful lui Roman și cariera de amfibolit Romanii de Sus. Totodată, în zonă este și un poligon de tragere pentru Vânătorii de Munte, al doilea de acest fel la nivel național. Între Primăria Horezu și MApN există un parteneriat de dezvoltare a acestui obiectiv, potrivit instituției;

De asemenea, Primăria Horezu spune că a transmis încă din 2020 Asociației Kogayon că nu este de acord cu înființarea geoparcului până nu se clarifică legislația privind geoparcurile. Primăria dă de înțeles că dorește eliminarea geoparcurilor din categoria de arii protejate. Mai mult, Primăria Horezu dorește ca Asociația Kogayon să prezinte o strategia documentată a activităților întreprinse pentru dezvoltarea localităților din geoparcul „Oltenia de sub munte“.

Ce acuzații i se aduc Asociației Kogayon

Asociația Kogayon este acuzată că a făcut toate demersurile pentru înființarea geoparcului fără acordul UAT-urilor componente. Primăria Horezu spune că asociația nu a încheiat parteneriate cu cele 6 UAT-uri cuprinse în proiectul geoparcului.

Florin Stoican, președintele Asociației Kogayon, a fost prezent la una dintre ședințele Consiliului Local. Potrivit Primăriei, după ce a prezentat proiectul geoparcului, acestuia nu i s-a dat un acord pentru înființare.

Primăria Horezu precizează că o HCL similară celei din martie a fost adoptată și de Primăria Vaideeni.

În încheierea răspunsului, Primăria Horezu întărește cele spuse și expune motivul pentru care refuză ralierea în acest proiect. Instituția consideră că, dacă se va înființa geoparcul, un alt organism va prelua gestionarea teritoriului administrat de UAT Horezu. Acest lucru nu ar ține de cont de Strategia de Dezvoltare a Localității, de specificul zonei și de investițiile realizate. Primăria consideră astfel că acest lucru ar însemna preluarea, administrarea și dezvoltarea ulterioară, instituția fiind scoasă din joc.

Reacția Asociației Kogayon

Știrea Verde a prezentat Asociației Kogayon motivele expuse mai sus de Primăria Horezu. Aceasta consideră că toată fundamentarea deciziei care a dus la HCL „este greșită“. Prima mențiune expusă de Asociația Kogayon e că Primăria Horezu „confundă voit“ geoparcul din legislația națională cu geoparcul global UNESCO. Acesta din urmă nu are legătură cu ariile naturale protejate. În ciuda faptului că Primăria Horezu are cunoștință de acest lucru, ar continua să susțină contrariul din motive de neînțeles…sau nu.

  1. UNESCO și Rețeaua Globală a Geoparcurilor spun foarte clar în toate materialele oficiale că Geoparcul Global UNESCO (altă denumire decât geoparc din OUG 57/2007) nu este arie naturală protejată. Prin urmare nu se impun restricții.
  2. Autoritățile naționale (Comisia Națională a României pt. UNESCO,Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate) spun acelați lucru, prin adrese oficiale cerute de către Prefectură sau de către noi și transmise primăriilor. Acestea au fost transmise inclusiv Primăriei Horezu și Consiliului Județean Vâlcea. Documentele pot fi accesate AICI.
  3. În lume există 213 geoparcuri globale UNESCO. România are doar două (Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului și Geoparcul Internațional UNESCO Ținutul Buzăului). E suficient să ne uităm în cele două din România pentru a vedea că nu există restricții impuse de către statutul de geoparc UNESCO.

Astfel, Asociația Kogayon demonstrează că toate activitățile și restricțiile menționate de către Primăria Horezu nu există.

Discuțiile dintre Primăria Horezu și Asociația Kogayon

Asociația Kogayon dezminte informațiile prezentate mai sus că nu ar fi prezentat Primăriei Horezu toți pașii întreprinși. Se pare că a existat și dorința de semnare a parteneriatelor cu cele 6 localități, însă „cineva“ s-a răzgândit cu o zi înainte de semnare. Mai mult, Asociațis pune că niciodată Primăria Horezu nu a spus explicit că se opune proiectului. Având în vedere că este vorba de un proiect civic, fără constrângeri asupra activităților locale, acesta și-a urmat cursul firesc, menționează Asociația Kogayon.

Prin decizia din luna martie, care poate fi citită mai jos, Primăria Horezu „s-a pus împotriva proiectului și a unei părți a comunității locale“, transmite Asociația Kogayon. Pe lângă entitatea condusă de Florin Stoican, există 150 de parteneri locali și simpli oameni din zonă care susțin proiectul.

Primăria Horezu nu a transmis nicio înștiințare Asociației Kogayon privitoare la hotărârea din Consiliul Local. Promotorii geoparcului au aflat abia pe 9 iulie de decizia din luna aprilie, în timpul misiunii de evaluare UNESCO.

Primăria Horezu a primit exact lămuririle de mai sus din autorităților centrale, după o solicitare în acest sens. Ministerul Mediului a informat Primăria Horezu că geoparcul UNESCO nu e arie protejată și nu impune restricții.

Asociația Kogayon nădăjduiește ca aceste confuzii să fie corectate cât mai repede, după acest scandal. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a acceptat propunerea Asociației de amendare a a OUG 57/2007. Noua propunere este deja pe pagina Ministerului încă de la începutul anului și poate fi accesată AICI. Cu alte guvinte, geoparcul va fi scos din Legea ariilor naturale protejate.

După ce legislația va fi clarificată, proiectul va puta fi reluat, motivele expuse de Primăria Horezu și alte UAT-uri rămânând fără obiect.

Hotărârea de Consiliu Local din luna martie, prin care Primăria Horezu s-a retras din proiectul geoparcului „Oltenia de sub munte“

spot_img
Latest news
știri