Hidrogenul este un vector energetic care poate înlocui gazele fosile în unele procese industriale, în transport și în sectoarele greu de electrificat. Gazele decarbonizate includ, într-un cadru mai larg, gaze regenerabile și cu emisii reduse, precum biometanul și anumite forme de hidrogen. Uniunea Europeană încearcă acum să construiască pentru ele o piață cu reguli comune. România a ratat însă termenul juridic: Comisia Europeană a deschis la 25 septembrie 2026 o procedură de infringement pentru transpunerea incompletă a Directivei UE 2024/1788. Termenul fusese 5 august. Numai Italia notificase transpunerea completă. România și alte 25 de state au două luni pentru a răspunde și a completa cadrul național.
Ce lipsește din regulile pentru hidrogen și gazele decarbonizate
Comisia Europeană a deschis procedura de infringement pentru Directiva UE 2024/1788, parte din pachetul european pentru hidrogen și piața gazelor decarbonizate.
Noile reguli actualizează arhitectura vechii piețe europene a gazelor naturale și introduc explicit infrastructura dedicată hidrogenului. Ele stabilesc condițiile în care gazele regenerabile și cu emisii reduse pot intra în piață, regulile de acces la infrastructură, protecția consumatorilor și obligațiile operatorilor.
România trebuia să comunice transpunerea completă până la 5 august 2026. La 25 septembrie, Comisia a constatat că această obligație nu fusese îndeplinită integral.
Scrisoarea de punere în întârziere reprezintă prima etapă formală a procedurii. România are două luni pentru răspuns. Dacă explicațiile și modificările legislative nu satisfac Comisia, următorul pas poate fi avizul motivat.
România a început deja să construiască bucăți din noua piață
Întârzierea europeană apare într-un moment în care România a început deja să modifice legislația energetică internă. În februarie 2026, OUG 9/2026 a introdus pentru prima dată un cadru juridic distinct pentru biometan.
Biometanul a primit acces explicit la rețelele de gaze din România, împreună cu definiții și obligații pentru producători. Potențialul tehnic național fusese estimat la 501 ktep pe an.
Hidrogenul a intrat și el de mai mult timp în proiectele românești, înainte ca piața să aibă actuala arhitectură europeană. În 2021, un autobuz alimentat cu hidrogen a fost testat în 12 orașe din România, între Cluj-Napoca și Oradea, trecând inclusiv prin București, Iași, Constanța și Timișoara.
România are proiecte și acte normative privind hidrogenul și gazele regenerabile, dar nu a închis încă transpunerea întregului cadru european.
De ce contează infringementul dincolo de o obligație birocratică
Problema nu se reduce la traducerea unei directive în legislația națională. Investitorii trebuie să știe cine poate construi o conductă de hidrogen, cum intră un producător în rețea, ce tarife se aplică și cine supraveghează piața.
Infrastructura energetică are o durată de viață de zeci de ani. O conductă construită acum poate transporta gaze naturale astăzi și alte gaze mai târziu. Decizia tehnică depinde însă de cadrul juridic.
România are și particularitatea unei infrastructuri de gaze foarte extinse, a unei producții interne importante și a proiectului Neptun Deep. În paralel, tranziția europeană cere reducerea utilizării combustibililor fosili și dezvoltarea gazelor regenerabile sau cu emisii reduse.
În acest context, legislația decide dacă infrastructura existentă poate deveni parte a tranziției sau rămâne legată predominant de gazul fosil.
Piața hidrogenului nu poate funcționa numai prin proiecte-pilot. Are nevoie de reguli pentru conducte, acces, tarife, producători și consumatori.
Două luni pentru a transforma tranziția energetică din proiect în regulă
Comisia nu sancționează România pentru că nu produce suficient hidrogen. Procedura privește obligația de a introduce integral în dreptul național regulile convenite la nivel european.
Diferența este esențială. Capacitatea industrială poate apărea treptat. Cadrul juridic trebuie să existe înainte ca investițiile mari să intre în exploatare.
România are acum două direcții care se întâlnesc. Pe de o parte, gaze naturale noi din Marea Neagră și o infrastructură construită în jurul combustibililor fosili. Pe de altă parte, biometan, hidrogen și obligația europeană de decarbonizare.
Infringementul din 25 septembrie arată că tehnologia poate avansa mai repede decât legislația. O conductă poate fi desenată pe hartă într-o zi. Regulile după care va funcționa trebuie să reziste decenii.
