Un pui de nisetru ajunge în Dunăre după luni de îngrijire într-o instalație specializată. În fața lui se află un traseu de sute de kilometri, până la Marea Neagră, și riscuri care nu dispar odată cu eliberarea: plase de pescuit, habitate degradate și obstacole pe cursurile de apă.
Repopularea Dunării cu sturioni a continuat la 16 octombrie 2026, când 3.000 de pui de nisetru au fost eliberați la Gruia, în județul Mehedinți. WWF-România a anunțat intervenția la 23 octombrie, în cadrul proiectului european LIFE-Boat4Sturgeon.
De la începutul proiectului, organizația a contribuit la eliberarea a peste 73.500 de larve și pui de sturion în Dunărea Inferioară. Numărul exemplarelor introduse este verificabil, dar nu reprezintă numărul peștilor care vor supraviețui până la maturitate.
Repopularea Dunării cu sturioni: 3.000 de nisetri eliberați la Gruia
Acțiunea din județul Mehedinți face parte dintr-un program internațional de conservare desfășurat între 2022 și 2030.
LIFE-Boat4Sturgeon reunește instituții de cercetare și organizații de protecție a naturii din mai multe țări dunărene.
Coordonarea proiectului aparține Universității de Resurse Naturale și Științele Vieții din Viena, cunoscută prin acronimul BOKU.
WWF-România participă la reproducerea pentru conservare, eliberarea juvenililor și activitățile de protecție a populațiilor sălbatice.
Cei 3.000 de pești eliberați în octombrie aparțin speciei Acipenser gueldenstaedtii, cunoscută sub numele de nisetru.
Specia este clasificată la nivel global în categoria pericol critic de dispariție.
În septembrie 2026, alte 6.000 de exemplare au fost eliberate în aceeași zonă, conform unui comunicat anterior al organizației.
Acțiunile succesive urmăresc creșterea șanselor de recuperare a populației, nu demonstrarea unei refaceri deja realizate.
Pentru comparație, eliberarea a peste 1.300 de pui de sturion în Dunăre, organizată în 2024, reprezenta o intervenție distinctă, cu alt calendar și altă structură a exemplarelor.
Patru specii de sturioni mai supraviețuiesc în bazinul Dunării
Sturionii sunt un grup de pești cu o istorie evolutivă de peste 200 de milioane de ani.
În bazinul Dunării existau istoric șase specii native. În prezent mai supraviețuiesc patru: nisetrul, morunul, păstruga și cega.
Primele trei migrează între Marea Neagră și Dunăre pentru reproducere. Cega rămâne în apele dulci.
Deplasările sturionilor pot fi afectate de construcțiile hidrotehnice, deteriorarea zonelor de reproducere și reducerea calității apei.
Nisetrul ajunge la maturitate sexuală după o perioadă îndelungată. Această caracteristică biologică face recuperarea populației lentă.
Un pește eliberat în prezent poate contribui la reproducere abia după mai mulți ani, dacă supraviețuiește migrațiilor și presiunilor antropice.
Braconajul reprezintă o amenințare majoră, inclusiv prin capturarea exemplarelor înaintea primei reproduceri.
Capturile accidentale din pescuitul altor specii pot afecta suplimentar populațiile.
În consecință, interdicțiile de pescuit și protejarea habitatelor trebuie să însoțească programele de repopulare.
73.500 de exemplare eliberate nu înseamnă 73.500 de adulți salvați
Cifra comunicată de WWF-România include atât larve, cât și pui aflați în diferite etape de dezvoltare.
Aceste categorii au vulnerabilități și probabilități de supraviețuire diferite.
O larvă este expusă altor riscuri decât un juvenil crescut până la o dimensiune mai mare înaintea eliberării.
Prin urmare, totalul nu poate fi transformat într-o estimare a populației adulte.
Întrebarea centrală este dacă introducerea unui număr mare de pești garantează refacerea speciei. Nu.
Succesul trebuie evaluat prin supraviețuire, migrație, atingerea maturității și participarea la reproducerea naturală.
Monitorizarea poate utiliza marcaje individuale și metode de identificare care permit recunoașterea peștilor în cazul recapturării sau observării.
Totuși, lipsa unei recapturări nu demonstrează automat mortalitatea exemplarului.
Un pește poate rămâne nedetectat într-un fluviu cu o suprafață și o complexitate ecologică foarte mari.
Din acest motiv, interpretarea datelor necesită metode statistice și monitorizare pe termen lung.
Braconajul și fragmentarea habitatelor amenință recuperarea nisetrului
Proiectul LIFE-Boat4Sturgeon include colaborarea cu pescarii și autoritățile din România, Bulgaria și Ucraina.
Parteneriatul urmărește reducerea capturilor ilegale și protejarea exemplarelor sălbatice sau eliberate.
O intervenție desfășurată numai la punctul de eliberare nu poate controla toate amenințările.
Sturionii utilizează un coridor ecologic internațional, iar deplasările lor depășesc granițele administrative.
Cooperarea este necesară pentru aplicarea măsurilor de protecție și schimbul informațiilor privind migrația.
În România, refacerea populațiilor depinde și de calitatea habitatelor acvatice, de controlul pescuitului ilegal și de protejarea sectoarelor utilizate pentru reproducere.
Repopularea nu trebuie tratată ca substitut pentru conservarea exemplarelor sălbatice rămase.
Mai ales la o specie cu reproducere lentă, pierderea unui adult poate avea efecte disproporționate asupra populației.
Cei 3.000 de nisetri eliberați la Gruia au intrat într-un fluviu unde supraviețuirea nu depinde numai de biologie. Dacă vor reveni cândva pentru reproducere, succesul lor va reflecta și ceea ce oamenii au reușit să protejeze între timp.
