Beneficiarii direcți ai pescuitului ilegal? Cherhanalele și pescăriile.
În ciuda faptului că legea prevede închisoare de la 6 luni, la 3 ani pentru actele de braconaj, cei mai mulți braconieri scapă cu amendă sau închisoare cu suspendare. Din acest motiv, ”obiceiul” pescuitului ilegal este puțin probabil să dispară, cel puțin în condițiile actuale.
Delta Dunării este direct afectată de acest fenomen. Plase monofilament sunt întinse pe kilometri, pentru a prinde inclusiv specii pentru care pescuitul este interzis, cum ar fi sturionul.
”Având în vedere declinul populațiilor de sturioni, România a introdus în anul 2006 prin Ordinul nr. 330/2006 emis în comun de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor o interdicție referitoare la pescuitul și comercializarea sturionilor sălbatici pe o perioadă de 10 ani. În aprilie 2016 a fost emis Ordinul Nr. 545/715/2016 prin care a fost prelungită cu încă 5 ani interdicția pentru capturarea tuturor speciilor de sturioni din habitatele piscicole naturale din România”, transmitea Ministerul Mediului, încă din luna martie.
Mai mult decât atât, se pare că pescuitul ilegal este mai organizat decât am fi tentați să credem.
”Exista reţele întregi de crimă organizată care se ocupa cu pescuitul ilegal şi cu comercializarea ulterioară. Foarte mulţi agenţi comerciali din această zonă au rămas fără dreptul de activitate undeva la cinci sute de mii de lei, cuantum al amenzilor”, declară Octavian Berceanu, comisar-sef, Garda Naţională de Mediu.
Pescuitul ilegal ar putea fi descurajat, prin creșterea pedepselor
În prezent, amenzile prevăzute de lege sunt infime pe lângă câștigul rezultat din braconaj.
Rapoartele oficiale legate de pescuitul comercial arată o scădere dramatică a stocurilor de pește. Dacă acum 100 de ani se pescuiau aproape 1.900 de tone de crap pe an, acum capturile au scăzut la 132 de tone pe an. Cauza principală: braconajul și capturile nedeclarate.
Din acest motiv, mai mulți parlamentari pregătesc modificarea legislației privitoare la pescuit.
”Am prevăzut pedepse de la trei la şapte ani, de această dată. Peştele capturat în ape naturale şi valorificat la negru depăşeşte 70% din totalul peştelui capturat”, spune Alexandru Kocsis, deputat.
Poate că și responsabilizarea populației ar putea diminua fenomenul. Indirect, vinovați sunt și proprietarii de cherhanale și pescării, care cumpără, fără să-și pună problema de la cine. O scădere a cererii ar avea efect direct asupra ofertei și, implicit, asupra braconajului.
Până nu vom învăța să ne ajutăm și singuri, orice lege e doar o incercare, de cele mai multe ori sortită eșecului.
