Fundația Conservation Carpathia a lansat un avertisment asupra pericolului plantelor străine invazive.
În România, au fost identificate aproximativ 400 de specii invazive. Opt dintre ele sunt răspândite și în sud-estul Munților Făgăraș.
Fundația Conservation Carpathia recomandă populației să limiteze și să prevină răspândirea acestor plante
Un prim pas ar fi cultivarea plantelor decorative autohtone în grădini și un management atent al resturilor vegetale.
De asemenea, oamenii ar trebui să nu arunce aceste plante în natură, mai ales pe malurile râurilor.
În ultimii ani, speciile de plante străine invazive au devenit o problemă tot mai acută la nivel mondial
Aceste specii, care nu sunt native în ecosistemele în care ajung, sunt aduse accidental sau din cauza activităților umane.
Globalizarea, intensificarea activităților umane și turismul, alături de schimbările climatice, favorizează pătrunderea și dezvoltarea acestor specii în noi teritorii.
Cu toate acestea, plantele invazive provoacă dezechilibre ecologice semnificative.
Aceste plante se răspândesc rapid, perturbă echilibrul ecologic și afectează negativ agricultura, producția de alimente și sănătatea umană
Începând cu anul 2020 și până în prezent, echipele fundației Conservation Carpathia au desfășurat acțiuni de eliminare a speciilor străine invazive pe văile râurilor, pe o lungime de 157 de kilometri.
Aceste acțiuni au implicat metode prietenoase cu natura, cum ar fi cosirea, dezrădăcinarea și tăierea plantelor invazive, fără utilizarea substanțelor chimice.
Biolog: ”Plantele străine invazive sunt aduse intenționat pentru decor, dar provoacă dezechilibre ecologice semnificative”
”De multe ori, plantele străine invazive sunt aduse intenționat pentru decor. Dar, o dată ce s-au aclimatizat, ele provoacă dezechilibre ecologice semnificative. După ce sunt cultivate în grădini, aceste plante se înmulțesc și ajung să scape în natură. Problemele sunt amplificate de practici greșite, cum ar fi cosirea neregulată a pajiștilor, lăsarea solului decopertat și aruncarea resturilor vegetale care conțin plante invazive. De exemplu, troscotul japonez poate crește chiar și prin asfalt sau ciment din cauza rizomilor săi extrem de rezistenți. Deoarece aceste plante nu au dușmani naturali și se răspândesc rapid, intervenția umană este esențială pentru a controla și limita impactul lor”, a explicat dr. biolog Oliviu Grigore Pop.
