În România, producția de biogaz a rămas doar pe hârtie, deși are capacitate de folosire a resurselor care îl compun. Până la declanșarea „crizei energetice” mondiale, guvernele din Europa nu erau atât de focusate să folosească metode de energie din surse convenționale. Cu toate acestea, Uniunea Europeană recunoaște că țările cu activitate agricolă intensă, așa cum este și România, ar putea produce biogaz și biomentan, dacă alocă fonduri în acest sens.
Pentru acest lucru este necesar, însă, ca statele cu acest potențial să gestioneze eficient deșeurile. Producerea biogazului este strâns legată de modul în care țările reușesc să „transforme gunoiul”. Un rol aparte, în acest sens, îl are deșeul de grajd. Spunem acest lucru, deoarece biogazul este format dintr-un amestec de gaze provenite din îngrășământ agricol, culturi de bacterii bogate în azot, care iau naștere prin procesele de fermentație sau gazeificare a diferite substanțe organice.
La acest moment, în România, se produce biogaz, în proporție de 1% din capacitatea pe care ar deține-o, se arată într-un studiu BERD, citat de administrație.ro.(n.r. stația de la Filipeștii de Pădure, județul Prahova).
Fermierii nu s-ar opune acestei metode a obține energie, mai ales pentru propriul consum, dacă ar avea suportul Guvernului, pentru a investi în stații de producere a biogazului.
România poate produce biogaz, însă(…) momentan nu știe unde să depoziteze gunoiul
Biogazul ar putea proveni și din resturi vegetale, dejecții animale, dar și deșeurile biodegradabile care ajung „de-a valma” la gropile de gunoi, declarate neconforme de Uniunea Europeană.
Abia la sfârșitul lunii noiembrie ac, Ministerul Mediului a creat o platformă comunală pentru gestionarea gunoiului de grajd. Momentan, investiția vizează județul Cluj. Cu ajutorul mai multor utilaje, se colectează și se manevrează gunoiul de grajd, scutindu-i pe micii fermieri de alte investiții.
Însă, această investiție(realizată cu fonduri europene) doar „mută” gunoiul de grajd, nu îl transformă într-o sursă de energie.
Uniunea Europeană oferă aproximativ 100 de miliarde de euro pentru producerea biogazului, trebuie doar ca guvernele să depună proiecte în acest sens.
Deocamdată, România, încropește proiecte pentru a nu fi sancționată de Comisia Europeană. Potrivit Ministerului Mediului, „România are 13 depozite de deșeuri municipale neconforme și 38 depozite de deșeuri industriale periculoase și nepericuloase”.
În jurul Bucureștiului, sunt zeci de hectare de teren ocupate cu astfel de deșeuri depozitate nelegal. Uniunea Europeană propune sancționarea României cu 30.000 de euro pe zi, amendă pentru faptul că nu s-a conformat obligațiilor pe care și le-a asumat la aderare.
