Este nevoie de cel puțin 130 de miliarde de dolari pe an pentru a proteja pădurile tropicale până la sfârșitul deceniului. În plus, trebuie redus consumul de carne de vită și de lactate. Pe lângă asta, guvernele trebuie să interzică defrișările. Aceste avertismente vin de la Comisia pentru Tranziții Energetice, într-un raport citat de publicația britanică The Guardian.
Investițiile actuale în protejarea pădurilor, insuficiente
Guvernele lumii trebuie să extindă rapid finanțările dedicate pădurilor, indică acest nou raport. Asta, dacă vor să își atingă obiectivul de a opri și inversa defrișarea până la sfârșitul deceniului. Peste 140 de lideri mondiali au convenit asupra asupra acestui obiectiv la Cop26, în 2021. Deși nu este unul obligatoriu, importanța lui este vitală. Salvarea pădurilor este esențială în încercarea de a limita încălzirea globală la un nivel cu mult sub 2C. De asemenea, oprirea defrișărilor implică și stoparea pierderii biodiversității.
În prezent, protejării pădurilor i se dedică, în medie, între 2 miliarde de dolari și 3 miliarde de dolari pe an. Cifra este insuficientă, potrivit raportului Finanțând Tranziția: Costul Evitării Defrișărilor. Acesta este unul dintr-o serie de rapoarte ale Comisiei pentru Tranziții Energetice privind atingerea obiectivelor climatice.
Motivația economică care duce la distrugerea pădurilor pentru creșterea vitelor, agricultură și alte utilizări trebuie eliminată, afirmă raportul
Comisia estimează că asta implică un cost de cel puțin 130 de miliarde de dolari pe an. Banii ar putea veni de pe piețele de carbon, de la guvernele înstărite și filantropi. Stimulentele financiare trebuie, însă, însoțite și de alte acțiuni urgente.
Interzicerea defrișării pădurilor este o măsură necesară și importantă. Dezvoltarea afacerilor bazate pe existența pădurilor de sine stătătoare, vii („standing forests”) trebuie, și ea, încurajată. Importantă este și reducerea cererii de mărfuri a căror creștere încurajează defrișarea, cum ar fi uleiul de palmierul, soia, carnea de vită și cacao.
Investițiile în protejarea pădurilor trebuie să fie atît substanțiale, cât și de durată
Lord Turner, fost șef al CBI și fost președinte al Comitetului pentru Schimbări Climatice a guvernului Regatului Unit, prezidează acum Comisia pentru Tranziții Energetice. Acesta a spus că guvernele nu ar trebui să se amăgească cu privire la amploarea provocării.
„Atâta timp cât lumea consumă mai multă carne roșie, va exista un stimulent pentru defrișarea mai multor zone de pădure tropicală. Dacă am investi acei 130 de miliarde de dolari, asta ar putea face o diferență semnificativă. Nu i-ar pune, însă, capăt total sau definitiv. Pericolul ar fi ca acesta să revină în viitor”, a declarat Turner.
„Acesta este un domeniu în care cuantificarea robustă a ceea ce cheltui și a ceea ce obții este mult mai dificilă decât oriunde altundeva. Când stabilim cât să cheltuim pentru decarbonizarea sistemului electric, putem găsi o cifră. (Cu defrișarea), există o incertitudine extremă. Dacă ai vrea cu adevărat să-ți petreci drumul pentru a opri defrișarea, cu un trilion pe an probabil ai face-o. Dacă ai alocat 10 miliarde de dolari, care este genul de cifră care iese din G7, nu te păcăli singur (că asta e de ajuns) – n.r.”, a spus el.
Defrișările continuă, în ciuda faptului că transformarea pădurilor în terenuri agricole cauzează o mare parte a emisiilor de gaze cu efect de seră din lume
Schimbarea felului în care terenurile sunt utilizate este a doua cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră. Defrișările reprezintă aproximativ 15% din acest total. Ele sunt, de asemenea, un factor major al pierderii biodiversității și al degradării ecosistemelor.
Defrișarea pădurilor de pe întreg globul continuă într-un ritm alert, în ciuda avertismentelor științifice care arată că ecosistemele precum Amazonul s-ar putea prăbuși în curând.
Alături de reducerea masivă a consumului de combustibili fosili, protejarea și extinderea pădurilor este esențială pentru limitarea încălzirii globale. Multe companii de top cumpără credite de carbon bazate pe protejarea pădurilor tropicale.
Guvernele încheie, și ele, tot mai mult acorduri la nivel de țară pentru a preveni pierderea pădurilor. Un astfel de exemplu este acordul din 2022 dintre Norvegia și Indonezia. Comisia pentru Tranziții Energetice a constatat, însă, că multe proiecte de prevenție a defrișării pădurilor tropicale au avut puțin succes.