Reprezentanții Apelor Române au precizat că activitatea de monitorizare a calității apelor în caz de poluări accidentale este esențială în procesul de luare a deciziilor cu privire la combaterea deteriorării calității apelor.
Imediat sau într-un timp foarte scurt de la anunțarea poluări (inclusiv în afara programului de lucru), o echipă de la Laboratorul de Calitate a Apei (cea mai apropiată) se deplasează cu instrumentarul necesar în locul unde a fost anunțată poluarea. De cele mai multe ori, aceștia sunt însoțiti și de către Inspecția Bazinală de Apă.
Monitorizarea calității apelor în acest caz este importantă pentru:
- Identificarea sursei (inclusiv a cantității estimate), a tipului și momentului de producere a poluării; Metodele de intervenție (folosire de materiale de depoluare, hidrobaraje, etc.);
- Tipul de sancțiuni aplicate ulterior (nivelul de poluare/încărcare cu poluanți ai apelor, precum și costurile de depoluare și monitorizare);
- Frecvența operațiunilor de monitorizare, precum și punctele de unde se realizează prelevarea;
- Pe baza evaluărilor din teren, se poate estima (în funcție de debitul/cantitatea de poluant care a ajuns în râu/lac/pânza freatică, timpul și distanța de propagare, disipare și diluție a undei de poluare).
Rezultatele analizelor vor furniza informații despre nivelurile de poluanți prezente într-un anumit moment și despre evoluția încărcării cu poluanți
În funcție de gradul și tipul de poluare, se pot preleva probe de apă, sediment și, în anumite cazuri, de pești.
Prelevarea probelor de pești se efectuează exclusiv la Laboratorul Național de Calitate a Apelor sau de către reprezentanții instituțiilor sanitare veterinare (precum Direcția Județeană de Sănătate Publică cea mai apropiată).
În orice situație, se aplică principiul ”poluatorul plătește”, atât în ceea ce privește încălcările legale referitoare la poluarea apelor, cât și în ceea ce privește costurile de depoluare necesare pentru restabilirea calității inițiale a apelor.
